Medicii, spitalele, farmaciile, Casa de Asigurări de Sănătate - nimeni nu a scăpat fără noi reglementări în domeniul sanitar în noul an

Noile norme vizează atât medicii de familie, spitalele, farmaciile, dar şi contribuabilii pentru că pensionarii cu venituri mai mari de 740 de lei plătesc din acest an contribuţii la sănătate. Acestea ating şi un aspect mai puţin vizibil, acela al structurii şi numărului membrilor consiliului de administraţie (CA) al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). La o primă vedere, modificarea CA ar putea să pară lipsită de însemnătate, însă implicaţiile sunt profunde.

Schimbări cu greutate

Iniţial, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost gândită ca o instituţie independentă care administrează bani privaţi, adică banii cu care angajatorul şi angajaţii contribuie la fondul de sănătate. De aceea, consiliul de administraţie, adică unul dintre organele de conducere, a fost stabilit la un număr de 17 membri, dintre care zece ai sindicatelor şi patronatelor, practic reprezentanţii celor care contribuie cu bani la acest fond. Printr-o ordonanţă de urgenţă, Ministerul Sănătăţii a redus la şapte numărul reprezentanţilor în CA, dintre care ministerul are trei reprezentanţi, cei mai mulţi. Patronatele şi sindicatele au amendat modificarea, despre care spun că a fost implementată fără consultarea lor, şi solicită revenirea asupra ei.

Pe de altă parte, o altă decizie importantă o reprezintă chiar redistribuirea banilor în interiorul sănătăţii. Astfel, ministerul a propus ca 60% din fondurile colectate dintr-un judeţ să rămână în acel judeţ şi să fie folosite pentru decontarea serviciilor medicale şi a medicamentelor, iar diferenţa va fi virată în contul CNAS (din care se pot redistribui şi eventual se vor face rezerve). Anterior, distribuţia se făcea pe baza unui buget istoric cu care se justifica necesarul de finanţare. Schimbarea majoră este legată de faptul că înainte banii putea fi redistribuiţi dintre Bucureşti şi judeţele mai mari, unde se strângeau mai mulţi bani, către judeţele mici, deficitare la capitolul finanţare.

"În acest fel va exista echitate faţă de populaţia unui judeţ", şi-a justificat Ministerul Sănătăţii decizia.

Medicii, plătiţi după numărul de consultaţii

Schimbarea medicului de familie de către un pacient se va face pe baza unei cereri şi nu doar prin simpla trecere pe lista unui alt cadru medical. De asemenea, medicii vor fi plătiţi în proporţie de 50% în funcţie de serviciile prestate (per serviciu) şi 50% în funcţie de numărul de pacienţi înscrişi (per capita). Până acum plata se făcea în proporţie de 70% per capita şi 30% per consultaţie.

O altă noutate pentru medici o reprezintă introducerea unor bugete orientative în ceea ce priveşte prescrierea de medicamente, iar cadrele medicale afirmă că au fost luate prin surprindere de aceste schimbări.

"Nu este utilă (introducerea bugetului orientativ - n.red.). Noi acum ar trebui să stăm să calculăm şi după cinci zile să spunem că nu mai avem buget, sau să prescriem preferenţial, adică să păstrăm o reţetă că poate vine cineva?", se întreabă retoric Monica Zugravu, medic de familie din Bucureşti.

Introducerea unor bugete maximale la medicii de familie este o intenţie mai veche a autorităţilor, la care medicii s-au opus cu vehemenţă. Au existat până în 2008 plafoane la farmacii, la care s-a renunţat.

Noile reglementări cu privire la medicii de familie ar urma să se aplice din aprilie 2011, moment în care va intra în vigoare noul contract cadru. Acesta va fi încheiat pe mai mulţi ani şi reprezintă contractul pe care medicii îl încheie cu casele de asigurări şi care stipulează condiţiile în care ei oferă servicii.

Locuinţa de serviciu va păstra medicii în ţară?

La patru ani de la începerea migraţiei medicilor, perioadă în care peste 12.000 de cadre (medici, farmacişti şi stomatologi) au plecat să lucreze în străinătate, Ministerul Sănătăţii a propus reducerea perioadei de rezidenţiat cu un an pentru mai multe specialităţi şi oferirea de "stimulente în natură şi în bani de către consiliile locale şi minister". Astfel, primăriile care au în administrare spitale sau ministerul care gestionează unităţile de urgenţă pot să ofere locuinţe de serviciu sau prime, cu condiţia ca medicii să semneze clauze de fidelitate de minimum cinci ani.

"Dacă am putea să dăm astfel de prime ar fi extraordinar, însă trebuie să ştim cui i se adresează şi cum funcţionează sistemul. În ceea ce priveşte partea cu locuinţa este un proiect de mai lungă durată pentru că sunt puţine locuinţe de serviciu disponibile", a spus Marius Savu, directorul general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMMPC) din cadrul Primăriei Capitalei, instituţie care administrează 21 de spitale din Capitală. El a adăugat că aşteaptă normele de aplicare ale noii reglementări pentru a putea face o propunere concretă.

Cheltuielile cu personalul din spitale, reglementate

Ministerul Sănătăţii a decis să se implice şi în ceea ce însemnă cheltuielile unui spital şi a plafonat sumele maxime cheltuite cu personalul la maximum 70% din total. Potrivit unor statistici anterioare ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, mai bine de jumătate din spitalele din România nu se încadrează în această limită.

Pe lângă această plafonare, ministerul şi-a propus şi reducerea numărului de paturi din spitale şi a internărilor.

Nici serviciile de urgenţă nu au scăpat fără noi reglementări. Potrivit ministerului, au fost reglementate standarde de cost în ceea ce priveşte decontarea serviciilor de ambulanţă.

Fără farmacişti în malluri

În ceea ce priveşte legea farmaciei, proiect care a încins spiritele în industrie la finalul anului 2010, a fost implementată o singură propunere, aceea de a nu mai permite deschiderea de unităţi în malluri. Criteriul demografic, care reglementa în Bucureşti şi în oraşe numărul de farmacii, a fost păstrat.

"Dacă în 2000 aveam 3.140 de farmacii înfiinţate, în ultimii zece ani numărul acestora s-a dublat. Numărul total de farmacii în România este de 6.902, dintre care numai în mediul urban există 4.753 de farmacii", a spus Cseke Attila, ministrul sănătăţii, în momentul în care a anunţat ordonanţa de urgenţă cu privire la legea farmaciei.

Ministrul a renunţat la cea mai criticată propunere, aceea de a permite numai farmaciştilor să deţină un pachet majoritar de acţiuni la o farmacie. Această măsură viza în principal extinderea lanţurilor de farmacii. România este una dintre puţinele state din Europa în care există reţele de retail farmaceutic.

În Bulgaria, spre exemplu, Parlamentul a menţinut la finalul anului 2010 regula care permite ca o singură entitate să controleze patru farmacii. De asemenea, în ţara vecină, este interzis ca persoanele fără calificare în domeniu să vândă într-o farmacie.

Prescrierea medicamentelor se face pe denumire comună internaţională (DCI), iar farmacistul recomandă produsele în ordinea crescătoare a preţului.