Războiul declaraţiilor inutile: cum se fac autorităţile că rezolvă problema benzinei

Autor: Roxana Petrescu 11.01.2011

Cei mai importanţi oameni din stat se întrec în declaraţii cu privire la politica de scumpire a carburanţilor aplicată de petrolişti, numitorul comun al acestor ieşiri în public denotând însă o lipsă de soluţii

"Din păcate bursa de la Londra sau cea din New York nu ascultă de Boc. Cotaţia la produsele petroliere creşte, dolarul creşte în comparaţie cu leul, TVA creşte, acciza creşte. Problema adevărată nu este faptul că se scumpesc carburanţii, ci faptul că preţul rezultat din aceste scumpiri nu este suportabil pentru populaţie. Atâta vreme cât China consumă, preţurile vor creşte, iar Comisia Europeană nu-şi va pune niciodată problema că salariul din România este mai mic decât cel din Germania, dar că preţul la carburanţi este aproape la fel. Aceasta nu este problema companiilor petroliere", spune Andrei Chirilescu, specialist în industria de profil, fost director general adjunct al Lukoil.

În ultimii doi ani de criză, preţul în lei la benzină şi motorină a crescut cu 72%, respectiv 52%, într-un interval în care românii au fost afectaţi de concedieri, tăieri de salarii sau creşteri de taxe. Mai mult, cererea de carburanţi a scăzut, companiile petroliere compensând volumele pierdute prin scumpirile aplicate şi puse de fiecare dată în legătură cu cotaţiile internaţionale la produsele petroliere.

Protestele organizate în staţiile de alimentare s-au suprapus cu ieşirea la rampă a celor mai importanţi oameni din stat privind politica de preţ a marilor petrolişti. Dincolo de scandalul politic, soluţiile întârzie însă să apară în contextul în care litrul de benzină a spart pragul de 5 lei de la începutul acestui an.
"Hoţul neprins este negustor cinstit. Datele pe care le avem până acum nu ne dau semne legate de o posibilă încălcare a legii. Pentru a dovedi caracterul ilegal al evoluţiei preţurilor la carburanţi trebuie să fim în stare să dovedim că oamenii aceştia s-au înţeles. În niciunul dintre cele cinci state membre ale UE unde s-au derulat astfel de investigaţii, în Franţa, Italia, Portugalia, Cipru şi Bulgaria, nu s-a dovedit o înţelegere între companii, dar asta nu înseamnă că noi nu o vom găsi", a spus preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, în contextul în care instituţia pe care o conduce derulează încă din 2005 o anchetă pe piaţa carburanţilor, care ar putea fi finalizată la jumătatea acestui an.
La rândul său, premierul Emil Boc a declarat la începutul acestei săptămâni că se gândeşte la nişte impozite pentru companiile petroliere, "pentru a-i trage astfel la răspundere pe cei care majorează nejustificat preţurile într-o economie de piaţă".

"În privinţa preţului, eu am dat dispoziţie la două verificări paralele, una la Consiliul Concurenţei, pentru a vedea dacă nu este vorba de practici de monopol, şi la ANAF, să verifice, practic, gradul de profit pe care îl au cei care măresc foarte rapid preţul la benzină, pentru că în acele condiţii, dacă există profituri care cresc foarte mult şi nejustificat într-o asemenea perioadă foarte dificilă, şi statul român poate avea câteva contramăsuri specifice economiei de piaţă", a spus Boc.

Rezultatele companiilor petroliere arată însă că în loc de profituri mari sunt pierderi pe măsură. Divizia de retail a Rompetrol, de exemplu, al doilea mare jucător din piaţa de profil locală, a avut în primele nouă luni ale anului pierderi de 28 mil. $, aproape duble faţă de perioada similară a anului trecut.

"Creşterea cotaţiilor internaţionale şi a cursului de schimb RON/USD nu au fost transferate decât parţial în preţurile de vânzare, astfel încât Rompetrol Downstream a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2010 scăderi semnificative ale marjelor", se arată în rapoartele financiare ale companiei petroliere.

La Petrom, cea mai mare companie din piaţă lucrurile stau un pic mai bine pe partea de rafinare şi marketing, dar impactul major a fost adus de oprirea rafinăriei Arpechim.

"Statul român nu spune că nu e legal, dar poate să impună şi el anumite impozite. Deci, are la dispoziţie asemenea modalităţi, pe care le analizăm, în condiţiile în care o asemenea analiză va fi posibilă", a mai spus Boc.

Impozitele crescute nu înseamnă preţuri mici

În replică, surse din piaţă spun că şi dacă statul ar opta pentru taxarea profiturilor companiilor petroliere, acest lucru nu ar avea niciun impact asupra preţurilor plătite de consumator.

"Statul nu are nicio pârghie prin care să le poată dicta companiilor petroliere ce să facă în ceea ce priveşte politica de preţ. Să spunem că optează pentru această taxă pe profit. Acest lucru nu duce la ieftinirea carburanţilor, ci din contră. Ar putea aduce noi scumpiri pentru că firmele petroliere vor dori să-şi menţină profitul", spun surse din piaţă.

În afară de premier, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că nu prea înţelege logica mişcării la combustibilii interni.

O altă persoană care şi-a exprimat nedu­meririle este consilierul guvernatorului, Adrian Vasilescu, care a mai adăugat că dinamica preţurilor la pompă este inexpli­cabilă cu atât mai mult cu cât România dispune de rezerve interne de petrol.

Ce avantaj ne aduce faptul că avem petrol în ţară faţă de ţările care nu au?

Statisticile europene arată că preţul la carburanţi fără taxe în ţări aşa cum este de exemplu Austria, care nu are petrol, este mai mic decât cel din România.

"Dacă lucrurile funcţionează bine, atât în România cât şi în UE, preţurile la carburanţi fără taxe ar trebui să fie egale. Obiectivul Co­mi­siei Europene este acela de a avea aceleaşi pre­ţuri peste tot la bunuri. Preţurile nu au nicio legătură cu puterea cu cumpărare a po­pu­laţiei şi este o greşeală să fie făcută această paralelă. În România ar trebui să fie puţin mai ieftin pentru că avem petrolul aici şi deci nu sunt costuri de transport. Chiar vreau să-i întreb pe omologii mei din Austria cum de au preţuri mai mici la producţie decât noi", a mai precizat Chiriţoiu, care nu a putut să explice diferenţa de costuri dintre România şi Austria.

"Avem costuri de procesare mai mari. La noi tehnologiile sunt din 1980, în timp ce în Vest tehnologiile utilizate sunt de dată recentă. Mai mult, costurile de producţie la noi pentru extragerea petrolului sunt mai mari. România nu mai are câmpuri petroliere cu erupţii naturale, mecanismul de extragere a petrolului devenind foarte complex şi scump", mai spune Chirilescu.

Potrivit specialiştilor din domeniu, sin­gurul lucru pe care îl poate face statul român pentru a mai reduce preţul plătit de populaţie la pompă este scăderea TVA-ului.

"Singurul lucru pe care pot să-l facă este să reducă TVA-ul pentru că la cotaţii nu au cum să umble. Cotaţia internaţională nu ţine cont de noi. Un alt lucru este problema redevenţelor, care într-adevăr în România sunt umilitoare", a conchis Chirilescu.

Traian Băsescu, preşedintele României (joia trecută): Am dat Petromul şi cu ţiţeiul de sub pământ şi cu gaze, cu 50% din gazele României, iar acum ne cresc preţurile şi ne uităm neputincioşi, în condiţiile în care în România barilul de ţiţei se extrage cu 12 USD.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
(nov. 2010): La carburanţi am avut o evoluţie divergentă, vă spunem că nu prea înţelegem logica mişcării la preţurile combustibililor interni. Variaţiile oricum sunt mult prea mari la preţurile interne ale fabricanţilor şi nu le găsim explicaţii, decât că acţionează factori divergenţi.

Emil Boc, premierul României (luni): În privinţa preţului, eu am dat dispoziţie la două verificări paralele, una la Consiliul Concurenţei, pentru a vedea dacă nu este vorba de practici de monopol, şi la ANAF, să verifice, practic, gradul de profit pe care îl au cei care măresc foarte rapid preţul la benzină.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (ieri): Hoţul neprins este negustor cinstit. Datele pe care le avem până acum nu ne dau semne legate de o posibilă încălcare a legii. Pentru a dovedi caracterul ilegal al evoluţiei preţurilor la carburanţi trebuie să fim în stare să dovedim că oamenii aceştia s-au înţeles.