Încă un caz de manipulare pe Bursă cu semne de întrebare

O tranzaţie de 100.000 de euro derulată în 2007 pe RASDAQ cu acţiunile unei companii aproape necunoscute de pe piaţa RASDAQ a ajuns în centrul unui nou scandal de manipulare a pieţei de capital, în care sunt implicaţi Rareş Nilaş, directorul BT Securities - una dintre cele mai mari firme de brokeraj de pe Bursă, şi un puternic om de afaceri din Cluj, Gicu-Agenor Gânscă, unul dintre partenerii de afaceri ai lui Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania.

Acest scandal vine la jumătate de an după ce Horia Ciorcilă a fost pus sub acuzare alături de un alt administrator al Băncii Transilvania, Claudiu Silaghi, şi de mai mulţi brokeri şi bancheri pentru manipularea pieţei de capital privind o serie de tranzacţii derulate la sfârşitul lui 2009 cu acţiunile Băncii Transilvania.

Rareş Nilaş şi Gicu Gânscă au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru manipularea pieţei de capital, alături de ei fiind puşi sub acuzare încă doi brokeri de la BT Securities, un angajat al firmei de brokeraj Target Capital şi un avocat. Dosarul se află pe rolul Curţii de Apel Cluj.

Ce spun procurorii?

"Fapta învinuitului Gânscă Gicu Agenor, care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada noiembrie 2007- februarie 2008 a cumpărat pe piaţa reglementată RASDAQ acţiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistriţa SA în modalităţile prezentate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de manipulare a pieţei de capital, în formă continuată", se arată în rechizitoriul înaintat de procurorii DIICOT instanţei de judecată, relatează corespondentul Mediafax din Cluj.

Procurorii susţin că Gânscă a încheiat în 2007 cu directorul ACI Bistriţa, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, tranzacţia vizând două pachete de acţiuni, formate din 343.092 de acţiuni, respectiv de 3,66 milioane acţiuni.

Tranzacţia la bursă s-a derulat la preţul stabilit înainte prin antecontractul de vânzare-cumparare a acţiunilor.

Conform procurorilor, Gânscă a manipulat bursa cu ajutorul brokerilor.

"La ora 13.14 Ana Maria Oprean a introdus un ordin de tranzacţionare în numele lui Ioan Blaga, directorul ACI Bistriţa, pentru vânzarea a 3.663.315 acţiuni la preţul de 0,1 lei/acţiune. La ora 13.15, acelaşi broker a introdus un alt ordin de tranzacţionare, de data aceasta de cumpărare, în numele omului de afaceri Gicu Gânscă, prin care acesta cumpără cele 3.663.315 de actiuni la acelaţi preţ de 0,1 lei/acţiune (...). Învinuitul Gânscă Gicu Agenor a urmărit şi a reuşit să influenţeze în mod artificial preţul titlului ACIS cu sprijinul numiţilor Rareş Doralin Nilaş, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl şi Horea Ionuţ Boboş", se arată în rechizitoriu.

Conform sursei citate, manipularea pieţei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumpărare şi de vânzare în acelaşi moment.

"Manipularea pieţei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumpărare şi de vânzare în acelaşi moment, la acelaşi preţ şi cantitate. Este greu de explicat logica acestor tranzacţii în alt mod decât intenţia de a manipula preţul pieţei", se arată în rechizitoriu.

Avocatul apărării: Nu este nicio manipulare

Rareş Nilaş şi Cristian Duţescu, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi locali specializaţi în piaţa de capital, care îl reprezintă în acest caz pe Gicu Gânscă, susţin însă că nu poate fi vorba despre manipularea pieţei de capital în acest caz.

"Abuzul de piaţă, conform Legii 297/2004 (a pieţei de capital - n.r.), se aplică numai pentru o piaţă reglementată, nu şi în cazul Rasdaq, pentru că aceasta nu a fost calificată ca piaţă reglementată. Elementul probator este raportarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în jurnalul oficial al Comisiei Europene (...) în care se spune că în România există pieţe reglementate spot (la vedere -n.red.) la BVB, respectiv de derivate, atât la BVB şi la Sibiu. Nicăieri nu apare RASDAQ, ceea ce înseamnă că nici CNVM nu consideră RASDAQ o piaţă reglementată", a declarat directorul general al BT Securities. Statutul pieţei RASDAQ (de piaţă reglementată sau nereglementată) este de mulţi ani un subiect de controverse pe piaţa de capital, CNVM neavând o poziţie clară în acest sens.

"Chiar dacă ar fi fost realizate tranzacţiile pe o piaţă reglementată, nu pot fi considerate manipulare. Nu sunt îndeplinite prevederile articolului 244 alineatul 5 din legea pieţei de capital privind manipularea, în sensul că nu s-a menţinut nici preţul la un nivel artificial şi nici nu au fost împiedicaţi ceilalţi investitori să tranzacţioneze la un preţ rezultat din mecanismele cererii şi ofertei din piaţă. Nimeni nu a fost prejudiciat", a precizat Duţescu.

CNVM şi brokerii nu văd nici ei manipularea

"În ianuarie 2010, DIICOT Cluj ne-a întrebat dacă este vorba de manipulare în cazul tranzacţiilor respective. La momentul respectiv şi pe baza datelor pe care le aveam la dispoziţie, noi nu am constatat nicio încălcare a legislaţiei pieţei de capital. Asta nu înseamnă că fapta nu există, dacă Parchetul are date suplimentare", a declarat comisarul CNVM Bogdan Chetreanu.

Brokerii consideră că legislaţia nu delimitează clar în acest moment infracţiunile de manipulare, ceea ce poate conduce la confuzii.

"Legea pieţei de capital este foarte vagă şi nu precizează exact care sunt situaţiile de manipulare a pieţei. Astfel, o înţelegere între două părţi în afara pieţei poate intra sub incidenţa legii. Aici CNVM ar trebui să vină cu precizări. Atâta timp cât nu există o parte păgubită şi un prejudiciu, nu cred că poate fi considerată o infracţiune", spune Adrian Mănăilă, directorul general al Eldainvest Galaţi.

"În momentul în care te afişezi în piaţă cu un ordin la un anumit preţ influenţezi piaţa. În momentul în care pui un ordin mare în piaţă deja dai prilejul pentru speculaţii şi unii investitori vor încerca să profite şi să se poziţioneze înaintea ta. Dacă vrei să vinzi sau să cumperi 10% dintr-o companie şi intri direct în piaţă sperii investitorii şi poţi urca sau coborî preţul acţiunilor. De aceea, cei care au de tranzacţionat cantităţi mari de acţiuni caută de obicei să-şi asigure mai întâi contrapartidă. Atâta timp cât preţul este agreat şi de vânzător şi de cumpărător, nu văd unde e manipularea", spune un alt broker.