Pârvu, Piraeus Bank: Mizez pe o revenire a creditării, dar creşterea va fi de o singură cifră

"Vom avea o creştere a creditării, dar de o singură cifră. Am văzut şi planuri de creştere de doi digiţi, dar nu cred că este posibil", spune Pârvu. Creşterea nu poate fi spectaculoasă, în condiţiile în care 2011 începe cu mai puţine semne de optimism chiar decât 2010, când majoritatea prognozelor indicau o creştere economică de circa 2%. Cifrele recente arată însă că rezultatul este mai probabil aproape de -2%, iar acum pentru 2011 majoritatea analiştilor îndrăznesc să vorbească doar despre stagnare sau cel mult o creştere modică.

"Avem motorul exporturilor care funcţionează, dar trebuie repornit şi celălalt motor, consumul intern, unde avem un potenţial mare măcar de a înlocui importurile", spune Pârvu.

În aceste condiţii, primele care îşi vor reveni vor fi creditele pentru companii, atât cele cu activităţi de export, cât şi pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) competitive. Abia mai târziu vor reporni şi finanţările pentru clientela de retail, întrucât există un decalaj de la momentul în care companiile îşi recuperează afacerile până când îmbunătăţirea se vede şi în salariile plătite sau în creşterea numărului de angajaţi.

Şeful Piraeus Bank consideră că în actualul context lipsa de încredere este principala problemă, pentru că funcţionează din ambele sensuri: atât din perspectiva clienţilor, care au reţineri în a se mai împrumuta, cât şi a băncilor, care se tem că nu îşi vor mai recupera banii. Pe de altă parte, el spune că băncile au nevoie de câştiguri mai mari pentru a acoperi cheltuielile cu provizioanele, iar asta cere majorarea bazei de venituri, adică a soldului creditelor.

"Avem credite neperformante care obligă băncile să aibă profituri pentru a le acoperi. Dar cum faci profit? Plătind mult la depozite, cu inflaţie mare, unde se duc cu banii? Pe interbancar dobânda este de 3%, la titluri de stat de 7%", punctează Pârvu. Reluarea creditării devine astfel singura alternativă la tăierea brutală a dobânzilor la depozite, de care toată lumea se fereşte.

Facem profit şi în 2011

Piraeus Bank a fost printre puţinele bănci care pe parcursul lui 2010 au anunţat îmbunătăţiri ale profitabilităţii faţă de anul precedent.

Pârvu spune că provizioanele au afectat şi rezultatul băncii, însă eficientizarea operaţiunilor a permis un câştig mai mare. Raportul cost/venituri, principalul indicator de productivitate pentru bănci, a coborât la 34,1% la sfârşitul anului trecut. "Cel mai mic din tot grupul", întăreşte Pârvu. Spre comparaţie, BCR, cea mai mare bancă locală, avea în septembrie un raport de 35,1%. La BRD, a doua mare bancă locală, raportul era în septembrie de 38,7%, în scădere de la 42%, pe parcursul anului 2009.

"Noi suntem profitabili şi conform IFRS (standardele internaţionale de contabilitate - n. red.), cât şi conform RAS (standardele locale de contabilitate, mai exigente în privinţa provizioanelor - n. red.), iar asta este important. În 2011 vom menţine profitabilitatea şi pe IFRS şi pe RAS, dar depinde de neperformante", spune Pârvu, fără să ofere mai multe detalii. Banca nu a mai publicat date despre profit de la jumătatea anului trecut, când anunţa un profit brut de 21 de milioane de euro, în creştere cu 32% faţă de primul semestru din 2009. Şeful Piraeus s-a mărginit să precizeze că profitul, înainte de provizionare şi plata taxelor, este în creştere. Un alt semn de întrebare pentru anul acesta este evoluţia pieţei imobiliare - dacă va permite băncilor să valorifice imobilele executate de la clienţi pentru a obţine lichidităţi.

Piraeus continuă în 2011 politica de majorare a veniturilor din comisioane, anunţată încă de anul trecut. "Suntem o bancă ale cărei venituri din comisioane nu sunt aşa cum mi-aş dori. O să punem accent pe atragere de noi clienţi şi o să folosim mai bine baza de clienţi pentru vânzarea încrucişată de produse." Bătălia pentru fidelizarea clienţilor s-a încins anul trecut, accentul căzând pe atragerea conturilor de salarii, ca un punct de plecare pentru vânzarea altor produse.

Pârvu explică şi reţeta de a rămâne pe profit. "Am făcut un calcul, fiecare linie de business, din ce a produs peste o anumită dobândă de finanţare, a acoperit până acum cheltuielile cu provizioanele. Deci pricing-ul nu a fost ieşit din comun." Cu toate acestea, el admite că băncile au făcut excese în anii de boom, când preţul creditelor nu avea la bază riscul asumat.

Statul trebuie să vină cu politici de dezvoltare

Potenţialul de creştere a creditării există, spune Pârvu, care vorbeşte la rândul său despre nevoia ca statul să vină cu politici pe termen lung pentru susţinerea anumitor sectoare astfel încât şi băncile să aibă curaj să se implice.

"Ar trebui să intervină statul cu strategii care să asigure că se întâmplă ceva pe termen lung. Dacă ar veni statul şi ar spune: «Hai să facem un combinat pentru alimente», sigur că am merge, e nevoie de aşa ceva. Dar trebuie să avem siguranţa că există o perspectivă pe termen lung", afirmă Pârvu. El vede potenţial în infrastructură, dar şi în agricultură sau producţia de energie.