Directorii generali ai HP, Siveco, Oracle, umăr la umăr cu şeful CNAS pentru apărarea sistemului informatic

Directorii generali ai Hewlett-Packard (HP), Siveco şi Oracle România, unele dintre cele mai mari companii IT de pe piaţa locală, au apărut ieri în faţa presei împreună cu şeful Casei Naţionale de Asigurare de Sănătate (CNAS) într-o conferinţă de presă de numai jumătate de oră şi au dat asigurări că proiectul gigant va funcţiona în continuare. Ei nu au explicat însă de ce a apărut blocajul care a dus la suspendarea activităţii caselor judeţene de sănătate.

Este pentru prima dată când directorii unor mari firme din România cu afaceri de zeci de milioane de euro au ieşit în faţa presei pentru a da explicaţii pentru un proiect care a picat.

Miza este uriaşă având în vedere că întregul contract se ridică la peste 100 mil. euro, iar sistemul informatic de la Sănătate este printre cele mai mari din Europa.

Cei patru au spus că sistemul este funcţional şi că "acest tip de problemă nu va mai apărea". Cu toate acestea, erorile tehnice nu pot fi excluse nici în viitor din cauza complexităţii sistemului.

Zeci de mii de teste, însă erorile tot apar

"Astfel de sisteme (de mari dimensiuni - n.red.) trec printr-o perioadă de maturizare, când se pot confrunta cu o serie de probleme care, nefiind cunoscute, nu au putut fi cuprinse în seria de teste prin care acestea au fost verificate", a spus Nicolae Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). El a precizat că oriunde în lume sistemele informatice pot cădea şi a dat ca exemplu aeroportul Heathrow din Londra.

În 2008 după inaugurarea unui nou terminal, peste 500 de zboruri au fost anulate pe Heathrow din cauza problemelor la sistemul IT, care potrivit presei nu a fost suficient testat.

Conform reprezentanţilor Oracle, firmă care a furnizat bazele de date în cadrul SIUI (sistemul informatic unic integrat) de la CNAS, a apărut un bug (adică o eroare) la nivelul acestor baze de date, care a condus la blocarea întregului sistem.

"Nu există soft fără bug-uri", a spus Sorin Mîndruţescu, directorul general al Oracle România.

La rândul său, Irina Socol, directorul general al Siveco România, a spus că au fost efectuate zeci de mii de teste, dar că erorile pot apărea în viaţa oricărui sistem informatic. "SIUI este printre cele mai mari din Europa, poate doar cel din Anglia şi Polonia să-l depăşească", a afirmat Socol. Ea a precizat că datele stocate fac referire la întrega populaţie a României, la medici de familie, la farmacişti şi a oferit câteva exemple în acest sens. Astfel, în România au existat 9,8 milioane de internări, 116 milioane de reţete, 48.000 de medici sau 14,4 milioane de certificate medicale. Socol nu a precizat în ce interval de timp.

"Complexitatea sistemului poate conduce şi în viitor la alte probleme tehnice, motiv pentru care, în prezent, sistemul se află într-o monitorizare suplimentară", a spus şi Radu Enache, director general al Hewlett-Packard România.

Contractul pentru realizarea SIUI a fost câştigat în urmă cu zece ani de puternica firmă americană Compaq (preluată ulterior de un alt gigant american - HP). Ulterior ei au subcontractat o parte dintre servicii către Siveco România şi Oracle.

Sistemul este proiectat astfel încât să facă faţă unui număr de 75.000 de furnizori, iar în prezent 25.000, astfel că este puţin probabil să se ajungă la supraîncărcare, potrivit lui Radu Enache.

Informaţia existentă în baza de date nu a fost compromisă, iar activitatea caselor judeţene de asigurări de sănătate stopată miercuri se reia astăzi. Până la mijlocul lunii decembrie 2010 a funcţionat o variantă a sistemului informatic, dar care nu era centralizată, adică raportările furnizorilor nu se puteau vizualiza în timp real. Luna trecută, preşedintele Băsescu şi oficialii din Sănătate au inaugurat noua versiune care costă 36 mil. euro. Întregul proiect costă peste 100 mil. euro.

Odată cu implementarea acestui sistem, orice medic de familie se poate conecta la această bază de date prin intermediul unui soft de pe calculator, care îi oferă informaţii actualizate despre numărul pacienţilor de pe lista sa, dacă pacientul este salariat sau nu, iar prin completarea serviciilor pe care le prestează, informaţiile ajung în acelaşi timp la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, dar şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Pe de altă parte, farmaciile dispun de un soft similar prin care pot verifica dacă cel care prezintă prescripţia este asigurat şi dacă medicul care a prescris este în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Farmaciile completează la rândul lor mai multe câmpuri din această interfaţă, iar datele ajung în timp real pentru decontare la casele de sănătate.