Ce vor face americanii dacă China nu îi mai împrumută?

Autor: Gabriel Razi 19.01.2011

Cu ocazia întâlnirii de la Washington a celor mai puternici politicieni ai lumii, preşedintele american Barrack Obama şi omologul său chinez Hu Jintao, agenţia de presă Thomson Reuters a făcut o analiză cu privire la soluţiile pe care le au la dispoziţie SUA în cazul în care China nu va mai cumpăra obligaţiuni de stat americane.

China este cel mai important creditor extern al Statelor Unite, Beijingul deţinând obligaţiuni de stat americane în valoare de apropae 1.000 de miliarde de dolari. Datoria SUA se ridică la 14.000 de miliarde de dolari. Ce s-ar întâmpla dacă China ar renunţa la titlurile emise de Washington? Au americanii un plan de rezervă?

Schimbarea radicală de poziţie a Beijingului este puţin probabilă, însă dacă relaţiile dintre Statele Unite s-ar răci brusc şi de aşa natură încât liderii de la Beijing să decidă să vândă masiv titlurile americane, atunci piaţa de capital din Statele Unite ar fi aruncată în haos, efectul de contagiune propagându-se rapid şi în celelalte centre financiare ale economiei mondiale. Totuşi, o asemenea mişcare ar ricoşa şi către China, a cărei economie este dependentă de exporturile către piaţa nord-americană.

Populaţia şi băncile, planul de rezervă al americanilor

Analiştii consideră că în cazul unui astfel de scenariu, autorităţile americane ar apela atât la ajutorul populaţiei, cât şi la aliaţii tradiţionali din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia.

"Autorităţile ar putea apela la americani pentru a reuşi să finanţeze datoriile", a spus David Walker, liderul unui grup de lobby care militează pentru reducerea deficitului bugetar în Statele Unite.

Soluţia ar putea veni de la bănci, care ar putea la rândul lor să mărească cantitatea de titluri de stat americane pe care le deţin.

Lista aliaţilor disponibili este tot mai restrânsă

Acum doi ani, Brad Setser, fost oficial al Departamentului Trezoreriei, a sugerat că Statele Unite ar putea stabili parteneriate prin care să obţină finanţare de urgenţă de la aliaţii politici în cazul în care China ar decide să nu mai finanţeze SUA.

Totuşi, criza care a afectat puternic economia mondială a eliminat mulţi aliaţi de pe lista statelor care sunt gata să sară la nevoie în ajutorul americanilor. Germania a făcut eforturi de miliarde de euro pentru a păstra integritatea zonei euro în încercarea de a opri criza datoriilor, care a pus în genunchi Irlanda şi Grecia anul trecut.

Japonia ar putea accelera achiziţiile titlurilor de stat americane, însă problemele economice interne cu care se confruntă liderii de la Tokio vor limita o astfel de măsură. Salvarea poate veni de la alte economii asiatice precum Singapore, Thailanda sau India, însă toate acestea cumpără deja cantităţi importante de titluri americane. Similar, marii producători de petrol din Orientul Mijlociu deţin deja titluri americane în valoare de 210 de miliarde de dolari.

Salvarea ar putea veni de la Fed

O soluţie de avarie ar putea fi reprezentată de intervenţia de urgenţă a băncii centrale americane (Fed) printr-un nou val de relaxare cantitativă. Totuşi finanţarea datoriilor cu ajutorul Fed ar funcţiona doar dacă atât inflaţia, cât şi creşterea economică ar rămâne la un nivel scăzut. În consecinţă, o intervenţie a Fed ar fi interpretată de pieţe ca o devalorizare artificială a dolarului, moneda americană urmând a avea de suferit, trăgând după ea şi cotaţia obligaţiunilor.

"Fed ar putea să intervină, însă o astfel de mişcare ar arunca în aer randamentele obligaţiunilor", spune Benn Steil, director la Consiliul pentru relaţii externe.

Dar cum a ajuns China, o ţară săracă, să finanţeze o ţară mult mai dezvoltată precum SUA?

"Este vorba despre o strategie de dezvoltare economică care se poate indentifica şi la Japonia începând cu cel de-al Doilea Război Mondial şi la Coreea de Sud după criza din Asia", explică Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români.

"Strategia se bazează pe o deschidere graduală a economiei şi o orientare către exporturi. O astfel de strategie este tipică economiilor din Asia şi se bazează pe încercarea de a stopa aprecierea monedei naţionale. În ultimii 20 de ani, liberalizarea prematură a pieţelor este văzută ca fiind periculoasă. Acumularea de rezerve valutare este privită ca un câştig sub forma unei zone tampon", explică economistul. "Rezervele Chinei trebuie plasate undeva, pe bursă sau în titluri de stat, printre care şi cele americane."

Marile corporaţii americane speră să deschidă larg porţile Chinei

Temele economice sunt un subiect important pe agenda vizitei de patru zile a preşedintelui chinez în SUA, ambii lideri afirmânu-şi intenţia de a accelera cooperarea dintre cele două puteri.

Marile companii americane speră că întrevederile dintre cei doi preşedinţi vor deschide larg uşile către uriaşa piaţă chineză, unde au un acces relativ limitat pentru că autorităţile de la Beijing au impus o serie de restricţii care au descurajat investiţii marilor companii.

Reprezentanţii giganţilor industriali din Statele Unite spun că Beijingul îşi favorizează companiile locale şi că preferă să menţină o legislaţie restrictivă. Google a decis să se retragă anul trecut din China Continentală ca urmare a cenzurii aplicate de Partidul Comunist. Lipsa unui control adecvat asupra drepturilor de proprietate intelectuală rămâne una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă companiile americane, acestea pierzând din această cauză miliarde de dolari în fiecare an. Chinezii spun însă că vor fi mai "primitori" doar dacă companiile occidentale le vor permite un acces mai larg la tehnologiile de vârf.

Autorităţile de la Washington speră ca în urma vizitei preşedintelui chinez să fie semnate acorduri de cooperare bilaterală în valoare de patru miliarde de dolari.

Cu cei doi preşedinţi se vor întâlni şi cei mai importanţi lideri ai marilor corporaţii americane, printre care Steve Ballmer, CEO al Microsoft, şi Lloyd Blankfein, directorul executiv al băncii Goldman Sachs.

Cine se întâlneşte cu cei doi preşedinţi