Cum îşi înşală Facebook cei 600 de milioane de utilizatori

Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume, a obţinut la începutul anului o finanţare de 500 de milioane de dolari de la banca de investiţii Goldman Sachs şi de la compania rusă Digital Sky Technologies, dar singurii care au putut cumpăra acţiuni au fost clienţii bogaţi ai băncii, scrie cunoscutul jurnalist american Gordon Crovitz în The Wall Street Journal.

În loc să ofere acţiunile publicului larg, Facebook a ales o versiune privată a listării la bursă, susţine el.

Crovitz a fost publisher pentru cotidianul american The Wall Street Journal, publicaţie în care continuă să scrie săptămânal un editorial în paralel cu businessul propriu prin care oferă consultanţă pentru companii de IT şi media.

Cazul acestui Facebook "antisocial" ar trebui să fie un semnal de alarmă cu privire la modul în care autorităţile de reglementare au subestimat pieţele de capital. Nici comunitatea de 600 de milioane de utilizatori ai Facebook nu iese din discuţie. Anul trecut, reţeaua de socializare a atras 9% din toate vizitele de pe internet din Statele Unite, mai mult decât Google, scrie Crovitz.

Fiind cea mai mare reţea socială din lume, Facebook depinde de oamenii care publică informaţii despre ei. Dar tocmai aceşti oameni, ale căror mesaje, gânduri şi fotografii personale au creat valoarea Facebook, nu au voie să investească în companie. În acest context este util să ne reamintim că în ultimul secol piaţa de capital a constituit, în era care a precedat internetul, un exemplu de media socială combinată cu informaţii colectate din mii de surse. Oamenii strângeau informaţii despre companii şi prin deciziile lor - de a vinde, de a cumpăra sau păstra anumite titluri, influenţau preţul acţiunilor. Această înţelepciune colectivă a răsplătit companiile bune şi le-a pedepsit pe altele.

"Nimeni de pe Wall Street nu ştie tot", spunea William Hamilton în 1922 în cartea sa "The stock market barometer", care s-a concentrat asupra teoriilor lui Charles Dow. Hamilton a explicat cum circulau informaţiile pe piaţa de capital americană: "Bursa reprezintă tot ceea ce lumea ştie, speră, crede sau anticipează; toate aceste cunoştinţe sunt apoi analizate până primesc verdictul nemilos al pieţei".

Pieţele private anulează acest schimb de informaţii şi cresc posibilitatea ca evaluările companiilor să fie greşite, stimulând astfel apariţia unor noi bubble-uri. Capitalul privat finanţează start-up-uri care au fost evaluate la nişte valori uriaşe. Nu este vorba doar de Facebook, ci şi de site-ul de jocuri Zynga sau compania online Groupon. Lăsând aceste companii să crească enorm fără a da detalii despre performanţele lor decât în faţa unui grup mic de investitori, pierdem avantajele listării la bursă, avertizează Crovitz.

CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, este acuzat de ipocrizie pentru că amână listarea la bursă a companiei, ceea ce înseamnă că poate ţine secrete date financiare despre reţeaua de socializare. Dar vina nu este a lui, a Silicon Valley-ului sau a Goldman Sachs, ci a Washingtonului. Reglementările impuse după boom-ul "dot-com" de la sfârşitul anilor '90, când valoarea companiilor internet a explodat pe bursă, au "omorât" listarea.

Congresul şi autorităţile de reglementare au făcut mai dificil procesul de listare la bursă. În cazul în care o companie vrea să facă asta, legea o obligă să cheltuiască bani pe auditori, care ar putea fi folosiţi mai bine pentru lansarea de noi produse. Sub auspiciile regulilor care impun o informare corectă a acţionarilor, executivii companiilor listate nu au, de asemenea, voie să le ofere analiştilor detalii aprofundate cu privire la businessurile pe care le conduc. Scopul acestei reglementări este să creeze un cadrul competiţional corect în care analiştii băncilor să nu fie favorizaţi. Dar rezultatul acestei reglementări este că şi mai puţini analişti experţi acoperă activitatea companiilor, reducând astfel informaţiile disponibile pentru investitori chiar şi în cazul firmelor listate.

Goldman Sachs a anunţat în această săptămână că va restricţiona accesul investitorilor americani la titlurile reţelei de socializare, invocând mediatizarea intensă a subiectului, potrivit Reuters. Presa a scris că banca americană a oferit clienţilor proprii posibilitatea de a cumpăra acţiuni de 2 milioane de dolari fiecare pentru a strânge 2 miliarde de dolari. Informaţia ar fi atras atenţia autorităţilor americane de reglementare în domeniul bursier, întrucât legile pieţei de capital din SUA prevăd că dacă o companie nelistată are mai mult de 500 de acţionari, trebuie să depună rapoarte financiare în conformitate cu normele bursiere.