Ce mai schimbă Ministerul Muncii la propunerile de modificare a Codului muncii ale investitorilor străini

Astfel, un nou proiect de modificare a Codului muncii propus de reprezentanţii Ministerului Muncii arată că se va renunţa la intenţia de a obliga angajatul reclamant să aducă probe în conflictele de muncă şi menţine această dispoziţie în sarcina angajatorului, la fel ca în prezent.

În proiectul de lege privind modificarea Codului muncii este prevăzut că sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului şi nu angajatorului. Legislaţia actuală prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Totodată, ultima variantă a proiectului de modificare a Codului muncii prevede că orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

Iniţiatorii proiectului propun abrogarea alineatului 3 al articolului 35, care prevede că "salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază".

Printre noile propuneri pe care Ministerul Muncii le aduce proiectului este şi modificarea unui alineat care arată că angajatorul are dreptul "să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat în condiţiile legii şi/sau în condiţiile contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel naţional, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unităţi". Astfel, Ministerul Muncii propune ca angajatorul să aibă dreptul "să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat în condiţiile legii".

Mai mult decât atât, o nouă prevedere arată că salariatul angajat temporar ar putea primi bani mai puţini decât un angajat care prestează aceeaşi muncă, dar nu va putea avea un venit mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Proiectul de lege supus dezbaterii publice în decembrie 2010 prevedea că salariul primit de persoana angajată temporar nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte angajatul societăţii care prestează aceeaşi muncă sau una similară.

Ultima variantă a proiectului de modificare a Codului prevede că "salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată".

Prima dintre aceste modalităţi permite angajatorilor ca, pentru lucrări cu caracter temporar, să recurgă la serviciile unui agent, în cazul înlocuirii unui salariat cu contract individual de muncă suspendat sau în cazul prestării unor activităţi sezoniere. Perioada de muncă temporară nu poate fi mai mare de 12 luni, însă, în anumite condiţii, poate fi prelungită, o singură dată, pentru o perioadă care, adăugată termenului iniţial, să nu depăşească 18 luni.

Sindicaliştii şi reprezentanţii patronatelor s-au întâlnit ieri, din nou, pentru a discuta despre proiectul de modificare a Codului muncii, pentru a-i trimite până vineri o serie de propuneri premierului Emil Boc.

Adrian Izvoranu, reprezentantul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), a spus că împreună cu sindicatele vor să elaboreze un Cod al muncii în care trebuie să existe principii, nu reguli generale pentru toate întreprinderile. Acesta a exemplificat prin faptul că perioada de probă este una dintre prevederile pe care partenerii sociali vor încerca să le excludă din Codul muncii, pentru că aceasta nu poate fi generalizată la toate întreprinderile.

"Sunt sectoare în care este nevoie de o asemenea verificare, probă. Noi am spus că în Codul muncii trebuie să existe principii, iar reglementările să fie cuprinse în contractele colective sectoriale. De aceea suntem permanent în conflict pentru că încercăm să aplicăm aceeaşi regulă", a spus Izvoranu.

În ceea ce priveşte dreptul la grevă, o parte din patronate susţine varianta ca în perioada grevei angajaţilor, şi patronul să aibă dreptul să îşi declanşeze propria grevă.

"Am stabilit condiţiile în care se poate declanşa grevă. Aceasta trebuie justificată prin majoritatea angajaţilor şi trebuie asumată foarte clar responsabilitatea declanşării grevei", a precizat Izvoranu.

În ceea ce priveşte numărul de ore lucrate, reprezentantul patronatelor spune că va fi găsită o modalitate de comun acord astfel încât nici compania, şi nici angajatul să nu sufere cu privire la acest aspect.

La rândul său, vicepreşedintele Blocului Naţiona Sindical (BNS), Ion Pisc, a susţinut că în cazul în care varianta finală pe care o vor stabili sindicatele cu o parte din patronate nu va fi agreată de premier la întâlnirea de vineri, sunt posibile manifestări de stradă.

Ce aduce nou Ministerul Muncii la proiectul propus de investitorii străini

Ce propuneau investitorii străini

Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului şi nu angajatorului.
Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.

Ce propune Ministerul Muncii

Se va renunţa la intenţia de a obliga angajatul reclamant să aducă probe în conflictele de muncă şi menţine această dispoziţie în sarcina angajatorului, la fel ca în prezent.
Abrogarea alineatului care prevede că salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază.
Salariatul angajat temporar ar putea primi bani mai puţini decât un angajat care prestează aceeaşi muncă, dar nu va putea avea un venit mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.