Hédi Fried, supravieţuitoare de origine română a Holocaustului, la ICR Stockholm/ de Lucian Vasilescu

Sâmbătă, 15 ianuarie 2011, la Primăria Sectorului 2 din Bucureşti, a avut loc prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a Anului 2010. Premiul "Tânărul poet al anului 2010" i-a revenit Iuliei Militaru pentru volumul "Marea Pipeadă", Editura Brumar, Premiul "Tânărul prozator al anului 2010" a fost obţinut de Cătălin Pavel pentru volumul "Aproape a şaptea parte din lume", Editura Humanitas, iar "Tânărul critic al anului 2010" a fost desemnat Alex Goldiş (foto 1), pentru "Critica românească postbelică, de la realismul socialist la instaurarea autonomiei esteticului". Alex Goldiş este din 2010 colaborator permanent al Ziarului de Duminică. Distincţia "Tânărul scriitor al anului 2010" i-a revenit Iuliei Militaru.

Premiile Galei, în valoare totală de 10.000 lei, au fost oferite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Cu acealşi prilej, s-a acordat şi Premiul "Cartea de Poezie a anului 2010", volumului "cartea Alcool" de Ion Mureşan, Editura Charmides.

Juriul a fost alcătuit din acad. Eugen Simion şi criticii Daniel Cristea Enache şi Paul Cernat. Gala Tinerilor Scriitori a avut loc de Ziua Culturii Naţionale, iar iniţiatorul şi moderatorul evenimentului a fost scriitorul Dan Mircea Cipariu.

Aproape 8.000 de cărţi vor pleca la mijlocul lunii februarie a acestui an către Montreal, unde îşi vor găsi locul pe rafturile primei biblioteci publice româneşti din Canada, un proiect demarat în 2007 de Consiliul de Iniţiativă al Fundaţiei Culturale "Biblioteca Românească" si patronat, din postura de preşedinte de onoare, de maestrul Mircea Albulescu.

Printre cei aproape 100 de donatori se numără Familia Regală, edituri, biblioteci judeţene, tipografii, fundaţii şi persoane fizice (lista completă este disponibilă pe site-ul bibliotecii http://bibliotecaromaneasca.org).

Persoanele care doresc să doneze cărţi şi să devină astfel membri fondatori ai primei biblioteci româneşti din Canada o pot face până la data 10 februarie. Donaţiile pot fi înregistrate prin e-mail, la adresa carte@bibliotecaromaneasca.org , urmând ca, în funcţie de locaţie şi de numărul de exemplare oferite, detaliile preluării cărţilor să fie stabilite împreună cu unul dintre voluntarii care lucrează la acest proiect.

Biblioteca va funcţiona, în primul an, într-o clădire din cartierul CDN, unde comunitatea românească este bine reprezentată. Iniţiatorii proiectului speră că o treime dintre vorbitorii de limbă română din zona Montrealului - circa 60.000 de cetăţeni români, cărora li se adaugă aproximativ 7.500 de români din Republica Moldova - vor trece pragul bibliotecii.

Costurile generate de expedierea donaţiilor de carte dintre punctul voluntar de colectare

din Bucureşti şi Canada sunt suportate de Fundaţia Culturală "Biblioteca Românească".

Teatrul Maghiar de Stat Cluj anunţă că, spre sfârşitul anului trecut, s-au făcut publice nominalizările la Premiile Masca de Aur pentru stagiunea 2009-2010. Printre spectacolele nominalizate la cel mai prestigios premiu de teatru din Rusia se află şi spectacolul "Unchiul Vania" de A.P. Cehov, montat de Andrei Şerban la Teatrul Alexandrinski din Sankt Petersburg. Spectacolul a obţinut cinci nominalizări, printre care şi nominalizarea la Premiul pentru cea mai bună scenografie - Carmencita Brojboiu, membră a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj.

Spectacolul a mai fost nominalizat la premiile pentru Cel mai bun spectacol al anului din Rusia, Cea mai bună regie (Andrei Şerban, foto 2), Cel mai bun actor (Semyon Sytnik) şi Cea mai bună actriţă (Julia Marchenko). Decernarea Premiilor Masca de Aur va avea loc pe 15 aprilie.

Academia Română (foto 3) lansează o nouă competiţie de burse postdoctorale în cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/61104 "Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate - dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorală". Noua sesiune de înscrieri va avea loc începând cu data de 17 ianuarie 2011, după următorul calendar:

17-28 ianuarie 2011 - depunerea dosarelor;

29 ianuarie - 13 februarie 2011 - evaluarea dosarelor de candidatură;

21-27 februarie - interviu.

Regulamentul şi temele concursului se găsesc pe site-ul proiectului, http://www.postdocssu.acad.ro/.

Domeniile de cercetare pentru cea de-a treia sesiune de înscrieri sunt:

PATRIMONIU: coordonat de către Academia Română şi Academia Germană pentru Protecţia Monumentelor, Görlitz;

ARHEOLOGIE: coordonat de către Institutul de Arheologie Iaşi;

MAREA NEAGRĂ: coordonat de către Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti;

SUD-ESTUL EUROPEAN ÎNTRE IMPERII: secolele XIII-XX, coordonat de École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, www.postdocssu.acad.ro

Bursele se acordă pentru o perioadă de 12, 18 sau 24 de luni, răstimp în care doctoranzii beneficiază de o bursă lunară de 4.000 lei. Ei trebuie să efectueze stagii de cercetare în străinătate, în funcţie de durata bursei şi complexitatea temei de cercetare, mai exact 3, 4 sau 6 luni. Pe durata stagiului de cercetare în afara ţării, bursa se suplimentează cu până la 2.000 de lei pe lună.

Valoarea proiectului este de 5 milioane de euro. Acesta este implementat în parteneriat european cu Academia Austriacă de Ştiinţe Viena, École des Hautes Études en Sciences Sociales Paris, Institutul Federal pentru Istoria şi Cultura Germanilor din Răsăritul Europei Oldenburg şi Academia Germană pentru Protecţia Monumentelor Görlitz.

Dosarele de candidatură se depun în format electronic pe adresa postdoc61104@acad.ro.

Ele pot fi depuse şi în format fizic, la Academia Română, filiala Cluj-Napoca, birou 507, str. Mihail Kogălniceanu 12-14, Cluj-Napoca, 400088, program de lucru: luni-vineri: 09:00-16:00; sâmbătă-duminică: 10:00-14:00 (în ultima săptămână de depuneri).

Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi postdoc61104@acad.ro sau contactaţi alexandru.simon@acad.ro, tel: 0744.619.017.

Poetul Dinu Flămând (foto 4) este câştigătorul din acest an al Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu, în valoare de 2.500 de euro. Ceremonia de decernare a premiului, dublată de aceea prin care, potrivit tradiţiei, câştigătorul premiului devine cetăţean de onoare al oraşului Botoşani, a avut loc sâmbătă, 15 ianuarie, la Teatrul Mihai Eminescu din acest oraş.

La a 20-a ediţie a Zilelor Eminescu, pentru Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu au mai fost nominalizaţi poeţii Ovidiu Genaru, Ion Mircea, Nicolae Prelipceanu şi Vasile Vlad.

Începând din acest an, ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie, a devenit şi Ziua Naţională a Culturii Române.

Proiectul restaurării orgii din Rupea (foto 5, 6), demarat de Parohia Braşov a Bisericii Evanghelice C.A. din România şi evaluat la suma de 33.514 euro, continuă datorită participării numeroase a publicului la concertele din Biserica Neagră.

În toamna anului 2008, orga Bisericii Evanghelice din Rupea a fost mutată pe galeria de sud a Bisericii Negre, cu scopul de a fi conservată până la încheierea lucrărilor de renovare la biserica din Rupea. Din acel moment au fost făcute şi demersurile pentru restaurarea valorosului instrument.

La ediţiile din 2009 şi 2010 ale Festivalului "Musica Coronensis", s-au adunat 11.250 lei din vânzarea biletelor şi din sponsorizări, iar în fondul creat anul trecut pentru susţinerea activităţii de restaurare s-au strâns 14.001 lei de pe urma concertelor de orgă din Biserica Neagră. Ultimele două ediţii ale concertelor "La cumpăna dintre ani" au avut ca unică destinaţie orga din Rupea, aducând la bugetul proiectului 14.835 lei.

Comunitatea evanghelică din Rupea a reuşit să colecteze în ultimii zece ani suma de 7.200 de euro pentru orgă. Astfel Parohia Braşov dispune în acest moment de jumătate din costul total pentru restaurare.

Orga Bisericii Evanghelice din Rupea, al cărei constructor este necunoscut, poate fi considerată cel mai important instrument păstrat din secolul al XVII-lea în Transilvania.

Pe 27 ianuarie, Suedia va comemora Ziua Holocaustului. ICR Stockholm marchează această comemorare printr-un program dedicat scriitoarei Hédi Fried (foto 7), născută la Sighet şi supravieţuitoare a lagărelor de la Auschwitz şi Bergen-Belsen. Alături de Hédi Fried, la programul de la sediul institutului participă jurnalista Louise Epstein de la Radiodifuziunea suedeză şi actriţa Lil Terselius.

Hédi Fried s-a născut în 1924 la Sighet (actualul Sighetu Marmaţiei). În timpul celui de-al doilea război mondial a fost deportată, ca mare parte din populaţia de origine evreiască din zonă. A supravieţuit lagărelor de la Auschwitz şi Bergen-Belsen, iar după război şi-a găsit adăpost în Suedia, la invitaţia Crucii Roşii. A studiat pedagogia şi psihologia în România şi în Suedia. De-a lungul timpului, a predat şi a conferenţiat la instituţii de învăţământ şi congrese din întreaga lume. Este fondatoarea centrului psihosocial Café 84 din Stockholm, care oferă asistenţă supravieţuitorilor Holocaustului.
Hédi Fried este, de asemenea, autoarea a patru cărţi cu conţinut autobiografic, trei dintre acestea fiind traduse şi în limba română. În 1998, Guvernul suedez i-a acordat medalia Illis Quorum, pentru merite civile deosebite. Este laureata Premiului cultural al editurii Natur & Kultur şi Doctor Honoris Causa al Universităţii din Stockholm.

Mezzosoprana română de talie mondială Ruxandra Donose (foto 8: Nicu Alexa) va urca vineri, 21 ianuarie 2011, ora 19.00, pe scena Sălii Radio, pentru a interpreta rolurile principale din două opere aproape necunoscute la noi - "Ora spaniolă" şi "Copilul şi vrăjile", ale compozitorului Maurice Ravel.

Mezzosoprana va cânta alături de Orchestra Naţională Radio, Corul Academic Radio, Corul de Copii Radio şi soliştii: Philippe Do, Valentin Racoveanu, Yuriy Tsiple, Petre Burcă, Aura Twarowska, Teodora Gheorghiu, Philippe Do, Yuriy Tsiple, Petre Burcă, Antonela Barnat şi Tina Munteanu.

Cu un nume deja consacrat pe marile scene ale lumii, Ruxandra Donose a abordat de-a lungul timpului roluri din cele mai variate. Debutul internaţional la Opera din Basel, urmat de cel de la Opera de Stat din Viena au marcat începutul unui drum ce avea s-o poarte pe toate meridianele, de la Royal Opera Covent Garden, Opera Bastille şi Opera Mare din Paris, la Deutsche Oper Berlin, Semper Oper Dresda, Opera din Hamburg, Opera din Zürich, Teatro Regio - Torino, Teatro La Fenice - Venezia, Teatrele de Operă din Helsinki, Copenhaga, Filarmonica din München. Peste Ocean a cântat la Metropolitan Opera şi Carnegie Hall din New York, ajungând până la Tokio, Kyoto, Hiroshima, Beijing, Shanghai sau Hong Kong.