Mai poate creşte economia europeană într-un mediu unde cuvântul de ordine este austeritate?

Creşterea economică a devenit un elixir pentru economiile care se luptă să-şi revină de pe urma crizei, iar în Europa aceasta se arată timid tocmai în ţările unde este cea mai mare nevoie de ea.

Redresarea economică ivită uşor în Statele Unite şi în ţările din nordul Europei lipseşte în ţările zonei euro, care întâmplină greutăţi din cauza datoriilor acumulate şi a măsurilor de austeritate, cum este cazul Greciei, al Irlandei şi al Portugaliei, care au impus tăieri masive de cheltuieli şi au majorat taxele, scrie The New York Times.

Aceste măsuri severe vor duce probabil la economii mai sănătoase, dar cert este însă că procesul ar putea dura ani întregi de acum încolo, sunt de părere economiştii. Dar creşterea economică redusă creşte presiunea ce planează asupra monedei unice europene, ceea ce afectează şi ţări competitive precum Germania, de a cărei bunăstare depind şi economiile neperformante ale Uniunii Euro­pene.

Declinul iminent al Europei?

Ţările care au adoptat moneda unică euro vor avea în 2011 o creştere economică medie de 1,5%, până în 2015 aşteptându-se un avans anual mediu de doar 1,7%, conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Valoarea este inferioară celei estimate pentru Statele Unite (2,3%), diferenţa reflectând pe de o parte rata scăzută a nata­lităţii cu care se confruntă bătrânul continent şi, pe de altă parte, declinul Europei în cadrul eco­nomiei globale. Datele au fost calculate înainte de anunţarea de catre Congresul american în luna decembrie a pachetului de măsuri privind reduceri fiscale şi stimulente, evaluate la 858 de miliarde de dolari (641,5 miliarde de euro), fapt care a determinat pe unii economişti să hazardeze estimările privind creşterea economică la 4% în anul 2011. Spre deosebire de Statele Unite, Europa nu are o politică similară de tăiere a cheltuielilor.

"Este cel mai brutal scenariu de tăieri de cheltuieli pe care ţi-l poţi imagina, fără niciun ajutor provenit din posibilitatea devalorizării monedei", este de părere Thomas Mayer, economist-şef la Deutsche Bank. "Va dura şi va crea mari dificultăţi economice în aceste ţări", a adăugat Mayer.

Germania, trasă în jos de economiile "leneşe"

Pesimismul ar mai putea fi, totuşi, temperat de câteva semne pozitive: niciuna dintre marile economii europene nu se mai află pe marginea prăpastiei săpate adânc de recesiune.

Spre exemplu, Germania a raportat anul trecut o creştere economică sănătoasă de 3,6%, trăgând astfel în sus şi economia zonei euro.

Unele voci spun că Irlanda şi Portugalia ar putea reveni la creştere economică în apro­xi­mativ un an, deşi până şi aceste previziuni au fost temperate: contractarea bugetului de stat ameninţă să pună în umbră refacerea secto­ru­lui exporturilor în acest an (care reprezintă motorul economiei irlandeze), în condiţiile în care FMI se aşteaptă ca rata de creştere econo­mică să fie de doar 0,9%, în scădere abruptă faţă de 2,3%, cât estimase iniţial.

Problemele Portugaliei sunt diferite. Spre deosebire de Irlanda, băncile portugheze nu sunt afectate, însă datoriile consistente ale guvernului, coro­bo­rate cu slaba creştere economică, cu încer­carea de stimulare a exporturilor în detri­mentul investiţiilor, cu reducerile salariale şi creşterea taxelor, vor trage în jos economia.

În aceste condiţii, teama cea mai mare este că economia Germaniei va începe în curând să fie sufocată de problemele vecinilor săi: creş­te­rea economică ar putea încetini consi­derabil, deoarece guvernul cheltuie din ce în ce mai mult pentru salvarea zonei euro. Nu în ultimul rând, deficitul de lichidităţi din ţări precum Spania şi Portugalia afectează direct impor­turile germane.

Deşi creşterea econo­mică din anul 2010 a Germaniei a atins punctul cul­mi­nant anul trecut în primăvară şi vară, de atunci economia a încetinit, estimându-se pentru anul acesta un ritm de creştere de 2%, urmând ca până în 2015 să încetinească la 1,3%.

Până în anul 2005, Germania era consi­derată "omul bolnav al Europei". În prezent, Germania şi-a mărit considerabil puterea competitivă, după ce timp de un deceniu şi-a reglat problemele economice, pentru a deveni o ţară cu o impor­tantă capacitate de producţie. Măsurile luate au constat în dezgheţarea pieţei forţei de muncă, îmbunătăţirea codului fiscal şi ţinerea în frâu a salariilor - măsuri similare cu cele adoptate în prezent de Irlanda.

Nu orice ţară îşi poate reinventa capacitatea de producţie, iar cele din Europa de Sud sunt provocate acum să-şi renască economiile. De exemplu, Grecia încearcă să-şi creeze o "eco­nomie verde" şi să se impună pe piaţa energiei regenerabile, măsuri prin care speră să creeze peste 200.000 de noi locuri de muncă până în anul 2015. Problema este de a găsi finanţarea de miliarde de euro pentru transformarea visului în realitate.

Europa cu probleme, noua ţintă a coloşilor asiatici

Există şi "câştigători" de pe urma situaţiei din Europa: China promite să ajute bătrânul continent să se recupereze de pe urma crizei datoriilor, SUA fiind detronate din statutul de cel mai important partener comercial al Chinei.

Colosul asiatic a folosit criza pentru a se impune în ţările aflate în dificultate, semnând, un acord cu Grecia prin care a concesionat pentru 35 de ani portul Piraeus, cea mai mare "poartă" de intrare a mărfurilor străine în Europa.

Şi Japonia a anunţat recent că va face demersuri pentru susţinerea Europei; o în­rău­tăţire bruscă a situaţiei economiilor euro­pene le-ar putea aduce probleme niponilor, dat fiind faptul că Europa constituie pentru ei a treia cea mai mare piaţă de desfacere, după China şi SUA.

În tot acest timp, criza datoriilor pune presiune pe liderii europeni, ale căror guverne trebuie să taie drastic cheltuielile prin îngheţarea salariilor, a subvenţiilor şi a altor tipuri de venituri, precum şi să majoreze taxele.

"Există deja şi va fi în continuare un impact negativ asupra populaţiei", este de părere Thomas Klau, analist politic al departamentului de relaţii externe din cadrul Consiliului Europei. "Rămâne de văzut cum acest impact se va manifesta în următorii ani".