UE caută soluţii pentru a scăpa Europa de Est de dependenţa de creditele în valută

Noul organism de supraveghere a sectorului bancar din UE ar putea cere ţărilor din Europa de Est să înăsprească condiţiile de acordare a creditelor în valută, care sunt văzute ca un pericol pentru stabilitatea economiilor din regiune.

Problema creditelor în valută din Est este una dintre priorităţile Consiliului European pentru Riscuri Sistemice (ESRB), organism înfiinţat recent de Uniunea Europeană pentru a identifica şi avertiza autorităţile în privinţa riscurilor care ameninţă sistemul financiar, scrie Bloomberg.

În timpul crizei financiare, expunerea mare pe care unele bănci, în special cele austriece, o aveau asupra Europei de Est, era privită ca o povară pentru că din cauza devalorizării monedelor şi a creşterii şomajului mulţi debitori nu şi-au mai putut plăti ratele, iar numărul creditelor neperformante a crescut rapid.

Deşi afectează în special ţările emergente, războiul valutar ar putea ocoli Europa de Est

"Problema creditelor în valută este prioritară pentru ESRB. Creditele în valută reprezintă un risc sistemic la nivel regional", a spus Piroska Nagy, executiv în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Consiliului European pentru Riscuri Sistemice, care este condus de Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), i s-a alăturat şi Marek Belka, şeful băncii centrale din Polonia. Belka a spus că este gata să aplice măsuri "brutale" pentru a limita creditele în valută în ţara sa.

Creditele în valută, preferatele esticilor

În timpul perioadei de boom economic, creditele în valută erau mult mai atractive pentru că aveau dobânzi mai mici decât cele în monedă naţională, iar consumatorii din estul Europei, printre care şi românii, au adoptat la scară largă această practică de creditare. Mulţi nu au luat în considerare riscurile unei astfel de practici: atunci când moneda locală se devalorizează, ratele creditelor cresc.

De exemplu, în Ungaria multe credite ipotecare au fost contractate la un curs de 145-165 forinţi/franc elveţian, în prezent cursul de schimb ajungând la 210 forinţi/franc elveţian, conform băncii naţionale a Ungariei.

În România 94% din creditele ipotecare erau denominate anul trecut în valută. În Ungaria şi Polonia aproape două treimi din totalul creditelor ipotecare erau denominate în franci elveţieni sau euro în luna septembrie a anului trecut, conform unui raport emis de UniCredit Strategic Analisys. "Interzicerea creditelor în valută nu este o reformă adevărată. Dacă se impune o astfel de măsură, pot apărea consecinţe neprevăzute, printre care şi limitarea creşterii economice", a spus Anne-Marie Gulde-Wolf, consilier în cadrul FMI.

În Polonia, băncile nu au limitat creditarea în valută nici după ce autorităţile au emis recomandări în acest sens, astfel că banca centrală nu exclude posibilitatea impunerii unei interdicţii pentru creditele în valută. Decizia executivului ungar, condus de Viktor Orban, care a interzis anul trecut creditele în valută, a fost criticată de FMI pentru că poate duce la o nouă criză a creditării.

România merge contra curentului

În timp ce alte state din Europa de Est fac eforturi pentru a tempera avansul creditelor în valută, România continuă să încurajeze această practică, în mare parte cu ajutorul subvenţiilor acordate prin programul "Prima casă".

Totuşi, chiar dacă acordarea de credite noi în valută poate fi oprită, multe economii din Europa de Est vor rămâne vulnerabile pentru mulţi ani de acum înainte pentru că stocul de credite în valută va scădea cu un ritm lent.

Stocul de credite în valută poate fi redus doar dacă atât băncile, cât şi polulaţia şi celelalte părţi interesate suportă în comun pierderile aduse de un posibil proces de convertire a acestora în monede naţionale.

"Stocul de credite în valută este o problemă imensă", a spus Nagy.