Cum încearcă companiile să-şi răsplătească angajaţii: apar grădiniţe private în clădirile de birouri, creşte numărul abonamentelor la fitness şi la masaj

"Aproximativ 60 de copii ai angajaţilor care lucrează în companiile cu sediul în West Gate vor putea să meargă la o grădiniţă amenajată într-o clădire renovată, situată lângă cea a biroului în care lucrează părinţii lor. Noi vom fi, pentru început, operatorii acestui serviciu, însă este posibil să-l externalizăm în viitor", a spus Rob Stewart, preşedintele companiei Genesis Development.

Angajatorii români încep să conştientizeze că dacă până în prezent recompensarea financiară era suficientă pentru a menţine performanţa angajaţilor, nevoia de echilibru între carieră şi viaţa profesională ar putea duce la pierderea performerilor în cazul în care aceştia nu mai pot fi productivi.

În Bucureşti există în prezent aproape 170 de grădiniţe particulare şi 154 de grădiniţe de stat, în condiţiile în care numărul de copii care ar trebui cuprinşi în învăţământul preşcolar este de peste 54.700 de copii, potrivit raportului despre starea învăţământului în anul şcolar 2009/2010 publicat de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Statisticile oficiale mai arată că deşi în ultimii trei ani au fost create circa 5.500 de locuri în grădiniţe, există în continuare un deficit de 8.000 - 9.000 de locuri în grădiniţe în Capitală.

"Am preluat modelul de la furnizorii de astfel de servicii din nordul Americii. Nu ne este teamă că nu vom avea 60 de copii înscrişi, din contră, ne e teamă că spaţiul este prea mic şi că cererea va fi mai mare. În zonă sunt deja trei clădiri de birouri cu o suprafaţă de 45.000 de metri pătraţi, unde lucrează cu siguranţă 2.000- 3.000 de oameni", a mai spus Stewart, care nu a precizat valoarea investiţiei.

Unul dintre cei mai mari furnizori americani de programe de tip "day care" (denumite şi "child care"), care are centre în SUA, Europa şi Canada, este compania Bright Horizons Family Solutions, fondată în 1986, care oferă astfel de servicii pentru mai mult de 700 de companii.

"Intenţia noastră a fost de a oferi un altfel de serviciu clienţilor. Principala noastră activitate este în domeniul imobiliar, de aceea nu vrem să facem profit din noul serviciu, ci doar să ne acoperim cheltuielile. Va fi un breakeven (prag de rentabilitate - n.red.) şi de aceea este probabil ca taxele să fie mai mici decât cele practicate de alte grădiniţe private din Bucureşti", a mai spus Stewart.

Taxele de şcolarizare pentru o grădiniţă privată în Capitală încep de la 5.000 de euro pe an şi pot ajunge în unele cazuri la aproape 20.000 de euro pe an. Cu toate acestea, o mare parte din grădiniţele private din Capitală cu taxe anuale de 5.000 de euro pe an nu reuşesc să facă profit, deoarece activează în general în vile închiriate care costă până la 6.000 de euro pe lună, au maximum 50 - 60 de copii înscrişi, oferă cursuri opţionale cu profesori specializaţi şi salarii mai mari decât la stat.

Mult mai mari sunt taxele pentru grădiniţele care funcţionează după programe străine de şcolarizare, cum ar fi American International School of Bucharest (Şcoala Americană) sau British School of Bucharest (BSB), unde taxele de şcolarizare depăşesc 15.000 de euro pe an.

Abonamentele la sală, cele mai frecvente beneficii oferite de angajatorii români

Tendinţa de a oferi angajaţilor un echilibru mai bun între carieră şi viaţa personală poate înlocui cu succes, cel puţin la nivel motivaţional, un program de training sau finanţarea cursurilor unui MBA, spun consultanţii în resurse umane. De cele mai multe ori, beneficiile nonfinanciare pe care companiile le oferă angajaţilor au două direcţii: sănătatea (abonamente la săli de fitness, asigurare de sănătate la clinici private), dar şi prin activităţi de recreere.

"Modalităţile de recreere pentru care optează cel mai des companiile din România aş spune că sunt abonamentele la săli de fitness, la cursuri de dans şi masajul la birou. De asemenea, companiile tind să se îndrepte către beneficii care vin în întâmpinarea unor nevoi de zi cu zi ale angajaţilor, cum este exemplul grădiniţei pentru copiii angajaţilor, masa de prânz sau un program de lucru flexibil. Atmosfera de la birou este un alt factor de bunăstare de care se preocupă companiile, de aceea anumite companii asigură spaţii speciale pentru networking", a spus Adriana Boşcănici, managing partner al firmei de training Trainart.

Work-life balance (echilibrul dintre carieră şi viaţa personală - n. red.) este o modalitate de recompensare mai ales a angajaţilor din IT, industrie recunoscută pentru astfel de practici. Companii precum IBM sau Microsoft oferă posibilitatea angajaţilor de a lucra de acasă, iar specialiştii spun că acest echilibru dintre carieră şi viaţa profesională, ajuns la cote optime, poate fi un indicator al performanţei angajaţilor.

"Vestea rea este că, odată cu micşorarea numărului de angajaţi, companiile sunt nevoite să livreze aceleaşi volume de muncă, cu resurse umane mai puţine, de aceea spaţiul temporal alocat lucrului la birou s-a extins în cel personal. Vestea bună este că atât companiile, cât şi angajaţii sunt conştienţi de riscurile pe care le aduce acest dezechilibru şi atunci investesc în programe de training care să îi ajute pe angajaţi să gestioneze mai bine sarcinile de lucru, să eficientizeze munca la birou, dezvoltă strategii de muncă alternativă şi acordă mai multă atenţie managementului talentelor", a mai spus Boşcănici, care este şi membră a HR Club, asociaţia profesioniştilor în resurse umane din România. De asemenea, unele companii mai oferă posibilitatea mamelor de a avea un program de lucru flexibil, pentru a-şi putea duce copiii la grădiniţă în timpul programului de lucru, atâta timp cât norma lor de lucru cumulată respectă prevederile din contractele de muncă.

Training pe bani europeni pentru work-life balance

Centrul "Parteneriat pentru egalitate" a câştigat un proiect finanţat din fondurile europene pentru resurse umane în valoare de peste 380.000 de euro pentru trainingul a 100 de manageri din Bucureşti prin care aceştia să fie instruiţi privind flexibilitatea programelor de lucru şi reconcilierea între viaţa profesională şi viaţa de familie.

"Există multe situaţii de companii din România care implementează punctual măsuri de work-life balance fără a le numi astfel. În special măsuri legate de adaptarea programului la nevoile angajaţilor (posibilitatea de a lua ore libere pentru nevoi speciale şi de a le recupera ulterior, interval flexibil de începere şi finalizare a zilei de lucru etc.). În puţine companii aceste tipuri de măsuri există şi în mod formalizat, ca politică organizaţională. De cele mai multe ori, nevoile angajaţilor sunt gestionate atunci când apar, informal, cu managerul direct. Politici formale există mai degrabă în companiile mari, în special în multinaţionale", a spus Livia Aninoşanu, directoare de programe în cadrul Centrului "Parteneriat pentru egalitate".

Fundaţia a lansat recent o competiţie la care se pot înscrie companiile din Bucureşti şi din judeţul Ilfov care implementează programe de conciliere a vieţii profesionale cu cea personală, ultima dată a înscrierii fiind 10 februarie. Printre premiile oferite în cadrul acestei competiţii se numără sesiunile de dezvoltare a abilităţilor de parenting pentru angajaţii cu copii, sesiuni de coaching pentru manageri sau programe de training în domeniul work-life balance.

Care sunt cele mai populare programE de work-life balance

n Program de lucru flexibil;

n "Telecommuting" -

rezolvarea de acasă a sarcinilor de serviciu,

prin contectarea la reţeaua angajatorului; 30% din firmele americane folosesc în prezent acest tip de programe;

n Servicii de tip "day care" sau "child care" pentru copiii angajaţilor;

n Servicii de tip "elder care" pentru bătrâni;

n Concedii (de parternitate, de exemplu);

n Job-sharing (doi angajaţi lucrează part-time pentru acelaşi job);

n Programe de asistenţă pentru angajaţi;

n Abonamente la sala de fitness.