Adevărul statistic al pensiilor speciale de la Interne, Armată şi Securitate: 3% din pensionari consumă 10% din bugetul total

Autor: Adelina Mihai 23.01.2011

Guvernul este împiedicat de o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să taie cele 150.000 de pensii speciale ale foştilor militari şi ale foştilor angajaţi ai Ministerului de Interne şi serviciilor secrete, inclusiv oameni care au lucrat în fosta Securitate.

Aceste pensii speciale costă statul un miliard de euro pe an. O intervenţie a preşedintelui Traian Băsescu a făcut din nou valuri, după ce Guvernul a comunicat oficial că recalcularea pensiilor militare va continua.

"Nu-i decât o soluţie, să fie respectată hotărârea Înaltei Curţi. Nimic în afara hotărârii Înaltei Curţi nu poate funcţiona", a spus preşedintele, citat de Mediafax.

Ziarul Financiar a scris încă din 2007 că pensionarii speciali, care nu reprezintă mai mult de 150.000 de oameni (adică mai puţin de 3% din numărul total de pensionari de circa 6 milioane) costă statul anual un miliard de euro, adică 10% din bugetul total de pensii.

Cu toate acestea, Guvernul a dat vineri un comunicat de presă prin care a anunţat că instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pot continua recalcularea pensiilor, bazându-se pe o serie de interpretări ale deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe această temă.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, pe data de 7 ianuarie, suspendarea aplicării hotărârii de guvern luate anul trecut privind recalularea pensiilor militare, ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor din penitenciare, confirmând o decizie luată de Curtea de Apel din Cluj în septembrie 2010. Printre motivele pentru care autoritatea a decis blocarea acestei hotărâri a fost faptul că aceasta discriminează beneficiarii pensiilor care nu au depus pensii de recalculare.

Principalii beneficiari ai pensiilor speciale sunt foştii angajaţi din structurile ministerelor de Interne şi de Apărare, precum şi cei din serviciile speciale (SRI, SIE sau SPP), numărul acestora ajungând la aproximativ 150.000 de oameni. Salariaţii din aceste structuri nu au cotizat (până în acest an) în timpul vieţii active pentru pensia de stat şi nici nu şi-au primit pensia din bugetul public de pensii, ci integral prin alocări de la bugetul de stat către ministerele respective.

La discuţiile de anul trecut pe legea pensiilor, Guvernul a calculat că statul va face economii între 500 şi 800 de milioane de euro pe an prin intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de pensii.

Pensiile speciale se numesc aşa pentru că sunt calculate ca procent (în general 85%) din ultimul salariu brut sau din ultimele şase salarii brute, faţă de cele plătite de Casa Naţională de Pensii, care le calculează pe baza contribuţiilor făcute de-a lungul timpului la bugetul de pensii de către actualii pensionari.

Una dintre prevederile legii unice a pensiilor, publicată în Monitorul Oficial pe 20 decembrie 2010, menţiona că pensiile speciale trebuie recalculate în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ şi să fie incluse în sistemul public a pensiilor speciale.

Pe lângă foştii angajaţi de la Interne şi Apărare, pensii speciale mai primeau şi parlamentarii, diplomaţii şi unii angajaţi din aviaţia civilă.

Diferenţa este că pentru plata pensiilor acestor categorii o parte din bani veneau de la sistemul public de pensii, pe baza contribuţiior, iar restul de la bugetul de stat.

Pentru recalcularea acestor pensii - care reprezintă aproape 8.000 din numărul total de pensii speciale - Guvernul a dat o altă ordonanţă de urgenţă, în iunie 2010, care s-a aplicat deja, excepţie făcând recalcularea pensiilor judecătorilor şi ale magistraţilor (în total circa 2.500 de pensii), care nu au intrat la recalculare.