Testul adevărului pentru Fondul Proprietatea

Oameni care au jucat un rol cheie în existenţa Fondului sau care şi-au trecut numele pe legile de funcţionare a Fondului au fost întrebaţi de ZF dacă prin listare, Proprietatea şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creat: despăgubirea foştilor proprietari.

Despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist, şi nu mai pot fi restituite în natură, a fost scopul declarat de guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu (premier în 2004-2008) atunci când a semnat "actul de naştere" al Fondului Proprietatea pe 28 decembrie 2005.

În următorii ani, cei doi miniştri de finanţe Sebastian Vlădescu (din 2005 până în 2007) şi Varujan Vosganian (2007-2008) au dat curs unui set de legi şi ordonanţe de urgenţă menite să eficientizeze procedura de compensare prin acţiuni şi să suplimenteze capitalul Fondului cu active valoroase din economie.

Bunele intenţii din primii ani de viaţă ai FP nu au fost însă suficiente, pentru că până nu demult acţiunile primite la Fond nu erau mai mult decât nişte hârtii fără valoare pentru foştii proprietari pentru că nu exista o piaţă transparentă şi reglementată unde aceştia să vândă acţiunile şi să îşi încaseze compensaţiile.

"Scopurile listării Fondului la Bursă sunt: să dea consistenţă Bursei de Valori Bucureşti, să aducă dinamism Fondului, care va deveni astfel o instituţie financiară puternică, şi să dea posibilitatea persoanelor care au de primit despăgubiri să îşi găsească o contraparte pe Bursă şi astfel să îşi încaseze compensaţiile. În ce măsură acest scop de compensare va fi îndeplinit vom vedea în funcţie de preţul de la bursă", a spus Varujan Vosganian, membru PNL şi fost ministru de finanţe şi al economiei în guvernul Tăriceanu.

Preţul acţiunii Fondului de la Bursă este unitatea care va măsura dacă Fondul şi-a îndeplinit sau nu scopul pentru care a fost creat. Mai exact, fiecare dintre cei peste 5.000 de acţionari persoane fizice şi juridice au fost despăgubiţi cu acţiuni luându-se drept reper valoarea nominală de un leu a acţiunii, pentru un teren confiscat evaluat la 600.000 de lei primind 600.000 de acţiuni. Vânzarea acţiunilor pe Bursă de către un fost proprietar la un preţ de sub leu/acţiune i-ar aduce acestuia noi prejudicii.

"Fondul şi-a îndeplinit doar o parte din misiunea pentru care a fost creat, în funcţie de preţul acţiunii de pe Bursă vom putea spune dacă misiunea a fost pe deplin îndeplinită", a spus Mircea Ursache, membru PSD şi fost membru în conducerea Fondului.

Mai mult, în ultimii ani Fondul Proprietatea a ajuns să fie câmpul de bătălie al intereselor politice, fiecare luptă câştigată sau pierdută la alegeri echivalând cu schimbări ale conducerilor, dar şi cu acide declaraţii politice. În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, Mircea Geoană (PSD) numeşte Fondul o "puşculiţă de partid a liberalilor". Unii dintre politicieni au ajuns chiar să deţină acţiuni la Fond, cumpărând de pe piaţa "gri" la preţuri mult subevaluate.

"Eu nu pot să îi condamn pe oamenii politici care deţin acţiuni la Fond, aşa că las opinia publică să decidă dacă este sau nu încălcare a deontologiei", a adăugat Vosganian.

În această dimineaţă, fondul a intrat la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti, statul român fiind cel mai mare acţionar cu aproape 39%. Faptul că statul deţine controlul după cinci ani de funcţionare a Fondului este perceput de investitorii străini drept un factor de risc, dat fiind că se poate implica în strategia de investiţii a Fondului sau în cea a companiilor din portofoliu, uneori cu implicaţii nefaste, cum a fost cazul donaţiei Romgaz sau al proiectului de înfiinţare a celor doi giganţi energetice. În ochii Guvernului, controlul la Fondul Proprietatea este o garanţie că procesul de despăgubire va continua până la finalizarea tuturor procedurilor şi că Fondul nu va fi lichidat, aşa cum este motivată Ordonanţa de Urgenţă 81/2007 prin care se accelerează procedura de despăgubire.

"Personal, cred că statul român ar trebui să deţină 34% din Fond până când ultimul român care are de primit despăgubiri va fi compensat cu acţiuni", a adăugat Ursache.

Cu toate acestea, începând de azi, toţi ochii sunt atent fixaţi pe România şi orice decizie negativă luată de statul român în legătură cu FP ar putea stârni aversiunea investitorilor străini şi scădea şansele de a atrage finanţare pentru viitoare listări ale companiilor de stat. Pe de altă parte, analiştii susţin că nu există riscul unor viitoare abuzuri din partea statului român.

"E greu de anticipat ce demersuri va face statul român după listarea Fondului Proprietatea. Trebuie însă avut în vedere că orice posibil demers legislativ de modificare a portofoliului Fondului poate fi considerat neconstituţional. Nu cred că există riscul ca statul să naţionalizeze Fondul", a fost de părere Narcisa Oprea, partener al Schoenherr şi Asociaţii, consultantul juridic al intermediarului la întocmirea prospectului FP.