Companiile de stat vor fi mai atent monitorizate de FMI în noul acord

Autor: Claudia Medrega 24.01.2011

Companiile de stat vor fi mult mai bine monitorizate în baza noului acord preventiv cu FMI, având în vedere nivelul ridicat al arieratelor, iar Fondul consideră că resursele din privatizarea societăţilor viabile ar putea asigura şi o finanţare mai ieftină a deficitului bugetar, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

"Problema arieratelor a fost mai dificilă decât a estimat FMI la începutul acordului. În noul program, FMI ar putea să monitorizeze mai atent companiile de stat şi ar putea să insiste în negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat", au spus sursele citate.

Bilanţurile celor mai mari 45 de companii controlate de stat, cu 200.000 de angajaţi, arată că au avut în 2009 în total pierderi de 70 mil. euro. Salariaţii acestor companii câştigau însă dublu faţă de media pe economie. În noiembrie anul trecut arieratele cumulate ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridicau în noiembrie anul trecut la 7 mld. lei, inclusiv restanţe privind obligaţiile bugetare.

Dacă la începutul acordului cu România, în 2009, reprezentanţii FMI nu aminteau despre vechea marotă - privatizarea cu orice preţ - de la sfârşitul anului 2010 companiile de stat au revenit în vizor. Ultimul raport al FMI privind România notează eşecul înregistrat în procesul de reducere a pierderilor celor 10 mari companii monitorizate în cadrul acordului şi care sunt şi generatoare de arierate în economie şi chiar la bugetul de stat.

La evaluarea precedentă din toamna anului 2010 Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluarea a FMI, a amintit că un domeniu în care evoluţiile au constituit o dezamăgire este cel ce ţine de îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat, recomandarea FMI şi a Comisiei Europene fiind reformarea, privatizarea sau lichidarea acestora. Şi se pare că pe problema reformării, privatizării sau lichidării companiilor de stat se va focaliza pe noul acord preventiv cu FMI.

Săptămâna trecută, la Viena, Jeffrey Franks a declarat că următorul acord cu România va cuprinde ţinte clare privind arieratele companiilor de stat, întrucât rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea creşterii economice.

În cadrul acordului actual, FMI şi Guvernul monitorizează evoluţiile financiare pentru zece companii de stat, respectiv Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, CFR SA, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Metrorex, CFR Marfă, Electrificare CFR, Compania Electrocentrale Bucureşti şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat recent pentru ZF că în timp ce în multe ţări vecine companiile de stat aduc venituri importante la buget, România încă alocă sume considerabile din banii publici pentru ca această categorie de companii să supravieţuiască.

Va continua acordul cu băncile?

În timp ce acordul cu FMI va continua, sub o altă formă, continuarea înţelegerii cu băncile străine pentru menţinerea expunerilor în România nu este bătută în cuie, fiind posibil să se renunţe la ea întrucât băncile-mamă îşi menţin voluntar expunerea, potrivit unor surse apropiate negocierilor. "Vom discuta cu băncile, cu BNR şi cu Guvernul. La jumătatea lunii martie va avea loc o întâlnire cu băncile în cadrul căreia va fi discutat subiectul prelungirii înţelegerii sau a întreruperii. După ce FMI, CE şi BNR au convenit în luna iulie a anului trecut că expunerile pe piaţa românească pot varia într-o marjă de plus/minus 5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie 2009, băncile nu şi-au diminuat expunerile, iar unele dintre acestea chiar au majorat-o", au spus sursele citate.

Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Ce presupune acordul preventiv

n Noul acord va fi în vigoare înainte de luna mai; este văzut ca o poliţă de asigurare, ca o protecţie împotriva unor şocuri care ar putea să apară;

n Suma noului acord cu FMI va depăşi cota României la Fond, care este de circa 1 mld. de euro, dar va fi mai redusă decât cea inclusă în acordul în derulare;

n Vor avea loc evaluări trimestriale ca şi până acum;

n Comisia Europeană preferă acelaşi tip de acord, preventiv, ca şi FMI, dar acum stabilesc regulile;

n Guvernul şi BNR vor decide dacă vor lua sau nu bani, în baza noului acord preventiv;

n Tranşele disponibile se vor cumula; dacă rezultatele unei evaluări nu sunt favorabile, nu vor putea fi atrase, în caz de nevoie, nici sumele aferente evaluărilor anterioare, care au fost favorabile;

n Problema marilor companii de stat va fi mult mai bine monitorizată în noul acord; prin privatizarea societăţilor viabile se poate asigura şi o finanţare mai ieftină a deficitului bugetar.