Ţările emergente sunt nevoite să ia măsuri disperate din cauza creşterii preţurilor la alimente

Autor: Catalina Apostoiu 25.01.2011

Ţările emergente acţionează din ce în ce mai agresiv pentru a aduce sub control creşterea preţurilor la alimente, temându-se că stabilitatea economică şi socială ar putea fi afectată dacă preţurile nu încep să scadă.


Guvernele ţărilor emergente au adoptat o lungă listă de măsuri, incluzând limitarea preţurilor, interdicţii la export şi reglementări pentru combaterea speculaţiilor cu materii prime, măsuri menite să preîntâmpine posibilele efecte ale costurilor legate de alimente asupra economiilor lor, în condiţiile în care creşterea preţurilor, despre care unii oficiali şi experţi sperau că este temporară, s-a prelungit în noul an, scrie cotidianul american The Wall Street Journal.

Unii economişti se tem că orice noi şocuri legate de ofertă ar putea împinge preţurile şi mai sus, declanşând o criză a preţurilor la alimente asemănătoare cu cea din 2008.

Preţurile au scăpat de sub control

La începutul anului, Organizaţia pentru Agricultură şi Alimente din cadrul Naţiunilor Unite a avertizat că s-ar putea înregistra o nouă criză a alimentelor, de genul celei din 2008, dacă preţurile vor continua să crească.

Preţul alimentelor la nivel mondial a avansat cu 25% în decembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, conform ONU. Tendinţa devine un motiv important de îngrijorare în ţările aflate în curs de dezvoltare. Preţurile majorităţii cerealelor au avansat rapid în ultimele 12 luni.

La bursa de mărfuri din Paris, grâul pentru morărit s-a scumpit cu 85%, în timp ce grâul tranzacţionat la Chicago a înregistrat o creştere de 65%, iar porumbul de 77%. Preţul zahărului brut a urcat cu 10%.

Indonezia a anunţat că va elimina taxele pentru importul a peste 50 de produse, incluzând grâul şi soia în încercarea de a încetini creşterea preţurilor la alimente. Ţara intenţionează de asemenea să majoreze taxele pe exporturile de ulei de palmier până la 25%, de la 20% luna viitoare.

Vremea nefavorabilă, populaţiile cu venituri mai mari şi nivelul scăzut al investiţiilor în agricultură au dus la creşterea preţurilor materiilor prime alimentare.

Sunt de vină banii ieftini?

Unii arată cu degetul către nivelul scăzut al dobânzilor din Statele Unite, Japonia şi Europa, în condiţiile în care investitorii recurg la finanţare ieftină pentru a investi în materii prime tranzacţionate la nivel mondial, cum ar fi orez, zahăr, bumbac şi petrol, împingând preţurile acestora în sus.

Ca reacţie la presiunile legate de preţuri, India a prelungit la începutul acestei luni interdicţiile asupra exporturilor de ulei vegetal şi linte. Ţara a încheiat de asemenea un acord cu Pakistanul pentru importul a 1.000 de tone de ceapă.

China şi mai multe ţări din Orientul Mijlociu au instituit sau întărit controalele asupra preţurilor.

Nu este clar dacă ultimele măsuri vor fi suficiente pentru a stăvili creşterea preţurilor sau dacă acestea vor fi urmate de măsuri mai drastice, potenţial devastatoare, cum ar fi instituirea unor bariere comerciale.

Economiştii susţin că măsuri cum sunt controalele asupra preţurilor nu funcţionează pentru că distorsionează pieţele şi-i descurajează pe fermieri să mai cultive.

În schimb, instituţii ca Banca Mondială şi ONU cer guvernelor să impulsioneze mai agresiv investiţiile în infrastructura agricolă.

Majorările de rate ale dobânzii, la care se recurge adesea pentru a ţine sub control rata inflaţiei, tind să aibă un efect limitat asupra preţurilor la alimente pe termen scurt din moment ce acestea sunt adesea dictate de ofertă, şi este dificil să majorezi producţia rapid.

Însă, dacă nu s-ar lua nicio măsură, ar exista posibilitatea ca majorarea preţurilor alimentelor să afecteze alte părţi ale economiei.

Acţiunile având drept ţintă alimentele întreprinse până acum sunt considerate "blânde" comparativ cu agitaţia puternică ce a exacerbat panica din 2007 şi 2008.

Unii analişti spun însă că de data aceasta situaţia este diferită, iar guvernele sunt mai bine pregătite să păstreze stocuri mai mari din cele mai "sensibile" materii prime, cum este orezul şi grâul. India, de exemplu, dispune de suficiente stocuri de grâu pentru 80 de zile în caz de necesitate.

n China a introdus limite asupra preţurilor

legumelor şi uleiului de gătit, a eliminat taxele impuse camioanelor ce livrează legume şi a redus

chiria percepută vânzătorilor de legume

din pieţe.

n Algeria a redus taxele de import şi taxele vamale pe zahăr şi ulei vegetal.

n Iordania a impus limite de preţ pe zahăr şi orez.

n India a încheiat un acord cu Pakistanul pentru importul de ceapă, îi încurajează pe consumatori să mănânce soiuri alternative de mazăre şi a interzis exportul de linte şi orez.

n Rusia a instituit o interdicţie asupra exporturilor de grâu.

n Coreea de Sud a redus taxele pentru cafea şi lapte.

n Vietnamul a instituit controale asupra preţurilor laptelui, zahărului, orezului şi nutreţurilor pentru animale.

n Indonezia va elimina taxele pe grâu, îngrăşăminte şi nutreţuri, încurajează familiile să cultive ardei iute şi va aloca 331 milioane de dolari pentru subvenţii şi investiţii în gricultură.

Inflaţia, la fel de periculoasă precum criza din Europa

Creşterea preţurilor este o ameninţare aproape la fel de mare la adresa stabilităţii economice ca o nouă criză a datoriilor suverane în Europa, conform unui raport al FMI, scrie cotidianul britanic The Telegraph.

Creşterea preţului la petrol şi alimente se traduce printr-o inflaţie extrem de periculoasă în economiile emergente, unde deja sunt semne "de supraîncălzire ca urmare a creşterii rapide a creditării scumpirii activelor", conform variantei actualizate a raportului World Economic Outlook.

De asemenea, FMI a majorat previziunile privind rata de creştere a economiei mondiale de la 4,2% la 4,4%. Pentru anul 2012 FMI estimează o creştere a economiei cu 4,5%.

Pieţele emergente reprezintă 40% din consumul global şi au o pondere de două treimi din creşterea mondială, iar o încetinire în aceste economii ar fi o lovitură serioasă pentru redresarea economică mondială.

FMI a majorat prognoza pentru preţul petrolului în 2011 de la 79 de dolari pe baril la 90 de dolari. De asemenea, şi preţul alimentelor va rămâne ridicat, având în vedere faptul că "daunele provocate culturilor de vremea proastă au fost mult mai mari decât se aştepta la sfârşitul anului 2010".