Valeriu Tabără: Străinii nu vor cumpăra la liber teren agricol în România cât sunt eu ministru

Autor: Gabriel Razi 25.01.2011

Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a spus ieri că atâta timp cât va fi în funcţie, străinilor nu li se va permite să cumpere teren agricol în România fără să fie supuşi restricţiilor.

"Străinii pot cumpăra teren agricol în România cu restricţii (adică doar organizaţi prin societăţi comerciale, nu ca persoane fizice n. red.). Acestea nu vor fi ridicate cât voi fi eu ministru. Securitatea agricolă a României nu va fi afectată", spune Valeriu Tabără, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Declaraţia survine în contextul în care Comisia Europeană a cerut recent Bulgariei şi României să reducă perioada în care cetăţenii străini nu pot cumpăra direct pământ în România şi în condiţiile în care discuţiile privind o nouă taxă pe terenurile agricole nelucrate, posibil de 400 de lei pe hectar, ar putea determina vânzarea în masă a terenurilor de către fermierii de subzistenţă. Deja, companiile străine, dintre care cele mai agresive sunt daneze, au cumpărat sute de mii de hectare de teren arabil şi de pădure în România. Discuţia este cu atât mai importantă cu cât în lume sunt tot mai multe discuţii privind eventualitatea apariţiei unei crize a alimentelor, cerealele scumpindu-se cu 40-50% în ultimul an.

Ministerul Agriculturii şi-a manifestat recent intenţia de a mări de zece ori impozitul pentru terenurile agricole nelucrate. România impozitează acum fiecare hectar de teren nelucrat cu sume cuprinse între 36 şi 43 de lei pe an.

Conform declaraţiilor făcute de reprezentanţii ministerului, iniţiativa se va concretiza printr-o lege sau ordonanţă de urgenţă, aceasta urmând să prevadă o taxă de 400 de lei pentru fiecare hectar lăsat în paragină.

Ministrul Tabără spune că suprataxarea terenurilor agricole neexploatate este o măsură prin care cei care deţin astfel de terenuri sunt încurajaţi să le dea în arendă sau să se asocieze pentru a le exploata.

În prezent, în România există circa 1,3 milioane de hectare de teren neexploatat, 14% din totalul terenului arabil, conform declaraţiilor recente ale lui Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Străinii arată interes pentru terenurile agricole din România

Companiile străine se arată tot mai interesate să achiziţioneze teren agricol în România. La jumătatea anului 2009, Ulrik Helweg-Larsen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, declara pentru Ziarul Financiar că investitorii danezi deţineau la acel moment 1,4% din suprafaţa agricolă a României, după ce în ultimii ani au reuşit să acumuleze circa 130.000 de hectare de teren agricol.

"Investitorii sunt interesaţi de terenuri agricole şi se orientează către culturile de cereale, în special grâu", a declarat ambasadorul danez.

Germanii de la Vital&Heyl investesc în cultivarea cerealelor, deţinând peste 27.000 ha de teren agricol, în timp ce un om de afaceri de cetăţenie libaneză a reuşit să acumuleze prin companiile Maria Trading şi Agro Chirnogi peste 24.000 de hectare de teren agricol.

La sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană a recomandat României şi Bulgariei să permită cetăţenilor din Uniunea Europeană care nu locuiesc în cele două ţări să ridice mai devreme decât termenul prevăzut restricţiile privind achiziţiile de terenuri agricole de către străini.

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeana prevede o perioadă de tranziţie până în 2014, în care ţării noastre îi este permisă păstrarea de restricţii privind achiziţia de terenuri agricole şi forestiere de către persoane fizice şi juridice din alte state ale Uniunii Europene.

Firmele de consultanţă pentru fonduri europene vor avea nevoie de licenţă

Ministrul Valeriu Tabără intenţionează să oblige firmele care oferă consultanţă pentru obţinerea de fonduri europene agricole să se supună unui proces de licenţiere şi acreditare.

"Nu oricine poate să ofere consultanţă pentru proiecte europene de agricultură. Unele companii de consultanţă au un comision mare şi au dat dovadă de iresponsabilitate faţă de beneficiari."

Valeriu Tabără a precizat că se află în dialog atât cu beneficiarii fondurilor agricole europene, cât şi cu reprezentanţii sectorului bancar. "Am început un turneu de dialog cu beneficiarii fondurilor europene. Am fost recent la Braşov, în perioada următoare vom merge la Timişoara. Ne întâlnim cu reprezentanţii sistemului bancar, lucrăm impecabil cu aceştia. Suntem în avans din punctul de vedere al acordurilor privind sursele de finanţare", spune ministrul.

România nu va avea o criză alimentară

Ministrul crede că România nu se află în pericol de a întâmpina o criză alimentară chiar dacă costurile de producţie ale produselor alimentare din Uniunea Europeană sunt ridicate.

"În Uniunea Europeană se produce scump în continuare. Ţara noastră are potenţialul de a hrăni 80 de milioane de oameni. România nu poate intra într-o criză alimentară", precizează Tabără.

În privinţa evoluţiei preţului la alimente, Valeriu Tabără spune că acesta este dependent de relaţiile existente pe parcursul lanţului de distribuţie. "Totul este dat de ofertă, de relaţia pe lanţul de distribuţie, de diferenţa între preţul la procesator şi cel din magazin", spune ministrul agriculturii

Valeriu Tabără a adăugat că în următorii ani piaţa agricolă va fi extrem de activă, fermierii români având obligaţia de a accesa pieţele externe pentru a progresa.

"Niciun fermier din România nu va progresa dacă nu merge în piaţa externă. Piaţa agricolă va fi extrem de mobilă şi activă în următorii ani", crede Valeriu Tabără.

Restructurările din MADR vor continua şi în acest an

Valeriu Tabără spune că după ce anul trecut au plecat peste 3.500 de angjaţi ai MADR, în acest an vor continua restructurările, însă adaugă că acestea sunt aproape de finalizare. Ministrul spune că instituţia pe care o conduce poate funcţiona cu mai puţini oameni cu condiţia ca aceştia să fie buni şi să beneficieze de un sistem informatic.

"Restructurările vor continua. Ministerul poate funcţiona, nu este bine să lucrăm cu foarte mulţi oameni, trebuie să fie puţini, dar buni. Este importantă crearea unui sistem informatic în minister", spune ministrul.