Fiscul crede că petroliştii ascund profiturile şi că benzina s-a scumpit fără motiv. Ce spun companiile?

La numai două săptămâni după ce au început controalele inopinate ale Fiscului la sediile marilor petrolişti, instituţia a realizat un raport, aflat acum pe masa premierului Emil Boc, în care concluziile sunt următoarele: preţul la benzină a crescut în mod nejustificat, iar companiile nu reflectă oficial profitul raportat din toate aceste scumpiri.

Deşi Consiliul Concurenţei caută din 2005 dovezile unor înţelegeri între petrolişti privind creşterea preţului la pompă, inspectorii fiscului au observat că majorările de preţ se fac în acelaşi timp la toţi jucătorii din piaţă şi că benzina costă la fel de mult indiferent de compania la care alimentezi.

Inspectorii ANAF spun în raportul lor că deprecierea leului de 10% faţă de dolar, majorarea cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere cu 15% şi majorarea accizelor cu 3% au un impact nesemnificativ şi că acestea nu pot explica în niciun caz creşterea cu 20% a preţului la pompă în 2010. Raportul ANAF nu precizează însă impactul pe care fiecare din aceste scumpiri îl are în preţul final şi dacă astfel se justifică majorările aplicate de petrolişti. Potrivit datelor Petrom, preţul la benzina fără plumb şi la motorină a crescut cu 24% în lei, respectiv cu 28% în perioada 01.01.2010 - 01.01.2011.

Aproape 50% din preţul plătit de români pe un litru de carburant se duce la stat, din taxe şi accize Ministerul Finanţelor încasând anual circa 3,5 miliarde de euro. Restul sunt costurile cu materia primă, costuri financiare, adaos comercial sau costuri de operare a reţelei de distribuţie.

"Din verificările efectuate a rezultat că la sfârşitul perioadei analizate profiturile înregistrate de companii nu reflectă evoluţia veniturilor în raport cu evoluţia principalelor categorii de cheltuieli obiective. Astfel, dacă avem în calcul că, per ansamblu, preţurile de vânzare la pompă au crescut cu circa 20%, creştere concretizată în majorarea în egală măsură a veniturilor, coroborată cu faptul că, faţă de anii anteriori, nivelul principalelor categorii de cheltuieli a rămas relativ constant sau a cunoscut creşteri nesemnificative, rezultă că exerciţiile financiare trebuia să înregistreze o creştere proporţională a profiturilor şi, pe cale de consecinţă, a impozitului pe profit. Urmare a constatărilor făcute de organele de control a rezultat că, în realitate, aceste companii nu numai că nu au înregistrat profit, dar situaţiile financiare contabile prezintă pierderi semnificative", potrivit documentului obţinut de Mediafax.

Astfel, suspiciunea organelor statului este aceea că de fapt petroliştii exportă profiturile prin procedura preţurilor de transfer. Preţurile de transfer reprezintă valorile plătite de o firmă pentru un bun, serviciu sau împrumut preluat de la o altă firmă din acelaşi grup. Preţurile de transfer pot fi şi o variantă de realocare a profiturilor sau pierderilor. "Grupul Rompetrol a pus la dispoziţia reprezentanţilor ANAF şi ai Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate, oferind în acelaşi timp şi lămuriri privind modul de formare a preţului final şi evoluţia componentelor care intră în alcătuirea acestuia (cotaţii internaţionale, evoluţiile acestora, formule de calcul). Modul de interpretare a datelor rămâne la latitudinea instituţiilor statului, dar din primele concluzii apărute în presă observăm faptul că există o serie de neclarităţi care nu reflectă situaţia actuală", spun reprezentanţii grupului Rompetrol, singura companie care a avut o poziţie oficială faţă de acest subiect până la închiderea ediţiei.

La începutul acestui an, Petrom, cea mai mare companie locală, a plătit o sumă de 40 de milioane de euro în urma unui control al ANAF ca urmare a faptului că în evidenţele contabile ale firmei au fost depistate unele cheltuieli care au fost înregistrate ca fiind deductibile, dar care de fapt nu se înscriau în acest regim. În linii mari, cheltuielile deductibile sunt cheltuielile care se scad din venituri pentru a se calcula profitul impozabil. Prin înregistrarea unor cheltuieli deductibile mai mari, nivelul profitului impozabil scade şi deci şi impozitul pe profit datorat statului român este mai mic. Practic, suma colectată de ANAF, cea de 40 de milioane de euro, reprezintă diferenţa la impozitul pe profit rezultată din recalcularea cheltuielor nedeductibile.

Totodată, Petrom, alături de MOL şi de Agip au fost singurele companii petroliere care au raportat profit în 2009, Rompetrol şi Lukoil lucrând pe pierderi. Marjele companiilor care au avut profit au fost între 1%, Agip, şi 10%, Petrom. "Urmare a analizelor de risc efectuate, a rezultat că în perioada anului 2010 piaţa pe care operează producătorii şi distribuitorii de carburanţi a suferit mutaţii remarcabile concretizate în practicarea unor preţuri mari la pompă, în condiţiile în care categoriile de cheltuieli cu costurile de producţie şi distribuţie (cu excepţia TVA şi accize) au rămas relativ constante sau au prezentat evoluţii nesemnificative. Pe cale de consecinţă, în mod normal din punct de vedere fiscal, această situaţie ar fi trebuit să genereze profituri mult mai mari şi, prin urmare, impozit pe profit mai mare, precum şi TVA de plată majorată", se mai arată în documentul citat de Mediafax.

Potrivit acestui document, nici evoluţia cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere, nici evoluţia cursului de schimb şi nici nivelul taxelor şi accizelor nu justifică evoluţia preţului la pompă, care potrivit analizelor Fiscului au crescut anul trecut cu circa 20%.

"Conform datelor prezentate de companiile petroliere, a rezultat că în cursul anului 2010 ponderea taxelor în structura preţului la pompă a scăzut de la 52,5% la începutul anului la 49,8% la sfârşitul perioadei (inclusiv în contextul creşterii TVA la 24%), aspect de natură să certifice faptul că nivelul de creştere al preţurilor la pompă nu poate fi justificat din punctul de vedere al unei poveri fiscale", se menţionează în document.

De asemenea, este menţionată şi o situaţie considerată "paradoxală", arătând că în cursul anului 2009 preţul net al cotaţiilor a evoluat de la 470 dolari/tona benzină, la începutul anului, la 850 dolari/tona, la sfârşitul anului, iar preţul la pompă în România a crescut cu circa 50 de bani/litru. În anul 2010 însă, în condiţiile în care cotaţiile au urcat de la 850 dolari/tonă, la începutul perioadei, la 980 dolari/tonă, la sfârşitul anului, preţul la pompă a crescut cu circa 1 leu/litru.

În ceea ce priveşte evoluţia raportului de schimb dolar/leu se arată că la 7 ianuarie 2010 cursul de schimb era 2,9089, iar la 13 ianuarie 2011 de 3,2350, rezultând "o creştere nesemnificativă, de natură să nu justifice creşterea de circa 20% a preţului la pompă".

"De exemplu, influenţa cursului valutar, în special RON/USD, în modul de formare a preţului final este semnificativă, ţinând cont că materia primă este importată şi plătită în dolari. La acestea se adaugă şi influenţele macroeconomice", spun însă reprezentanţii Rompetrol.

Controalele inopinate ale Fiscului la sdiile companiilor petroliere au venit la solicitarea premierului Emil Boc. În ultima perioadă, mai mulţi oficiali şi-au exprimat nelămuriri în ceea ce priveşte evoluţia preţului la carburanţi. Mai mult, de la începutul anului au fost declanşate mai multe proteste în benzinării.