Brokerii mai aşteaptă cu short-selling-ul pe acţiunile Fondului Proprietatea

Un număr de 15 societăţi de brokeraj au fost autorizate de CNVM, Bursă şi Depozitarul Central să realizeze tranzacţii în lipsă pe acţiunile Fondului Proprietatea. Brokerii au însă nevoie de timp pentru a se acomoda cu aceste operaţiuni, astfel că niciunul dintre ei nu a pariat pe scăderea acţiunilor FP până în prezent.

Teoretic, vânzările în lipsă (short-selling) au debutat marţi, 25 ianuarie, la Bursa de Valori Bucureşti odată cu intrarea la tranzacţionare a acţiunilor Fondului Proprietatea (FP), singurul emitent local care permite acest tip de operaţiuni.

Practic însă, în prima şedinţă de tranzacţionare a acţiunilor FP nu a fost realizată nicio vânzare în lipsă, printre motivele invocate de brokeri fiind intervalul scurt de timp scurs de la emiterea reglementărilor (6 ianuarie) care nu le-a permis să aprofundeze modul în care se derulează tranzacţiile şi nici să îşi pună la punct logistica şi infrastructura de back office. Gradul ridicat de complexitate al acestui tip de operaţiuni, pretabil mai ales investitorilor sofisticaţi obişnuiţi cu tranzacţiile pe derivate, i-a ţinut departe pe investitori.

"Bursa de Valori are obligaţia de a publica la sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare informaţii privind volumul şi numărul tranzacţiilor de vânzare în lipsă executate pe piaţa reglementată, pentru fiecare emitent în parte", a spus Radu Toia, director în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Alin Barbu, directorul general adjunct al Bursei de Valori Bucureşti, a declarat pentru ZF că nu au avut loc tranzacţii în lipsă marţi, 25 ianuarie, pentru ziua de ieri şedinţa nefiind încheiată, neputând oferi informaţii.

Introducerea vânzărilor în lipsă alături de conturile globale au fost două măsuri de modernizare a Bursei de la Bucureşti, menite să facă piaţa locală de capital mai accesibilă investitorilor străini şi să o alinieze la standardele de tranzacţionare ale marilor burse din regiune.

Dacă pentru conturile globale brokerii s-au aliniat reglementărilor într-un interval scurt de timp, de doar câteva săptămâni, presiunea fiind uriaşă pentru că dacă testările nu erau făcute şi avizele nu erau primite, aceştia nu puteau tranzacţiona acţiunile Fondului Proprietatea, în ceea ce priveşte alinierea logisticii, a sistemelor infromaticii şi a infrastructurii de back office la cerinţele, deloc simple, ale operaţiunilor de vânzare în lipsă, lucrurile au evoluat într-un ritm mai lent. Deşi 15 societăţi din peste 60 au primite avizele necesare, există un număr de brokeri care sunt în curs de a primit autorizaţiile necesare pentru a putea face short-selling.

"Vânzările în lipsă" presupun ca un investitor să vândă acţiuni pe care nu le are în portofoliu, astfel că trebuie să le împrumute mai întâi şi abia apoi să facă tranzacţia. El mizează astfel pe faptul că preţul va scădea şi le va putea răscumpăra mai ieftin pentru a le returna proprietarului.

"Dacă investitorul împrumută acţiunile de la broker, atunci brokerul trebuie să încheie un contract de împrumut pe care trebuie să îl adapteze contractului de împrumut internaţional. De asemenea, brokerul trebuie să aibă la Depozitar un cont de garanţii unde sunt evidenţiate acţiunile folosite drept garanţie pentru împrumut. În propriul back office, brokerul trebuie să ţină evidenţa garanţiilor şi a acţiunilor împrumututate pentru fiecare client în parte", a spus Adriana Tănăsoiu, directorul general al Depozitarului Central.

"Atunci când un investitor împrumută acţiuni FP de la un broker pentru a le vinde ulterior, respectivele acţiuni sunt transferate din contul "house" al brokerului în contul global al clienţilor. Între broker şi investitor trebuie încheiat un contract de împrumut prin care sunt stabilite ce acţiuni sunt oferite drept garanţie şi valoarea dobânzii încasate de broker pentru împrumut", a conchis Radu Toia.