Omuleţul lui Gopo acordă premii şi în 2011/ de Lucian Vasilescu

O Dilemă veche de 18 ani

Revista "Dilema veche" a împlinit 18 ani. Din 14 ianuarie 1993, au apărut 559 de numere sub numele «Dilema» şi 361 sub numele «Dilema veche». "Vreme de 920 de săptămâni, peste o mie de colaboratori au scris despre dilemele timpului", îşi aminteşte Mircea Vasilescu. Din 1995, revista a început să apară şi pe internet, fiind o precursoare a ceea ce se întâmplă astăzi cu mai toate publicaţiile. În 1996 a apărut primul site propriu, în 2005 - al doilea, de anul acesta avem unul nou (www.dilemaveche.ro). Vreme de aproape trei ani (1997-1999), a existat şi un supliment literar lunar, numit «Vineri». Până în decembrie 2003, revista a apărut sub egida Fundaţiei Culturale Române. Din ianuarie 2004, s-a privatizat.

Joi, 20 inauarie 2011, redactorii revistei au pregătit un număr special, dedicat aniversării. Cu o seară înainte, la Clubul Dilema de la Teatrul Nottara, o sală plină i-a ascultat pe redactorii revistei. Scriitorul Radu Cosaşu îşi aduce aminte cum a căpătat revista numele pe care îl poartă şi acum, într-o dimineaţă de dinaintea Crăciunului 1992: "Cuvântul a venit la prima cădere pe gânduri lângă Andrei Pleşu (foto 1 - Elena Nicolae). Aflat într-una dintre acele veşnic discutabile zile bune, când habar nu ai câte celule mor şi se nasc în tine, domnia-sa a pornit să parodieze cam ce probleme înalte le-ar sta pe limbă, într-o asemenea clipă sacră, superrafinaţilor: limbajul ca stare, ironos-ul ca sferă, livrescul ca dilemă... Stop-cadru. I-am propus: Dilema! Dilema? Am intrat imediat într-o surescitare farfuridistă, într-o fosforescenţă brânzovenească, semne sigure ale purităţii de simţire, ale elanului în inspiraţie şi conspiraţie: nu e prea tare? nu e prea moale? nu e prea abstract? nu e prea?..." Aşa a rămas.

România la Festivalul Internaţional de Film de la Göteborg

În acest an, România participă pentru prima dată ca invitată de onoare la Festivalul Internaţional de Film de la Göteborg, organizat în perioada 28 ianuarie - 7 februarie.

Festivalul Internaţional de Film de la Göteborg este cel mai mare de acest gen din Scandinavia şi atrage, la fiecare ediţie, 130.000 de spectatori. Programul românesc, conceput şi organizat de Institutul Cultural Român de la Stockholm, se va desfăşura sub titulatura "Noul val al filmului românesc".

România va participa cu 6 producţii lansate în 2010, 4 filme de referinţă ale cinematografiei româneşti dinainte de 1989, o selecţie de 6 scurtmetraje, precum şi cu o retrospectivă de filme experimentale semnate de regizorul avantgardist suedez de origine română Mihail Livadă. În plus, ICR Stockholm a obţinut privilegiul de a organiza nu mai puţin de 6 din totalul de 40 de seminarii de pe durata festivalului.

Seminariile vor avea drept invitaţi personalităţi din lumea filmului din România şi din Suedia, cum ar fi regizorii Cristi Puiu, Marian Crişan, Alexandru Solomon, Bogdan George Apetri, Erik Gandini, precum şi jurnalişti precum Adina Brădeanu, Hynek Pallas, Annika Gustafsson şi Nils Petter Sundgren, o figură legendară a criticii suedeze de film.

Un seminar aparte îi este dedicat lui Mihail Livadă (1908-1992), care a trăit cea mai mare parte a vieţii în Suedia şi care este considerat drept unul dintre fondatorii filmului experimental din această ţară. Despre el vor vorbi scriitorii Birgitta Holm şi Lasse Söderberg, profesorul universitar John Sundholm şi Nils Petter Sundgren. Sanjin Pejkovic, doctorand în teoria filmului la Universitatea din Lund, va susţine două seminarii, primul despre evoluţia valului de film românesc şi al doilea despre memoria colectivă şi modul în care istoria este redată prin intermediul filmului.

Filmele noi alese să facă parte din festival sunt Aurora de Cristi Puiu, Morgen de Marian Crişan, Capitalism - reţeta noastră secretă de Alexandru Solomon, Periferic de Bogdan George Apetri, Marţi, după Crăciun de Radu Muntean şi Principii de viaţă de Constantin Popescu. Înaintea proiectării filmelor, publicul va putea viziona scurtmetrajele Megatron de Marian Crişan, Colivia şi Valuri de Adrian Sitaru, Lampa cu căciulă de Radu Jude, Troleibuzul 92 de Ştefan Constantinescu şi Pentru el de Stanca Radu. O perspectivă mai puţin cunoscută publicului suedez va fi oferită de patru perle cinematografice din perioada regimului comunist, clasicele Reconstituirea de Lucian Pintilie, Nunta de piatră de Dan Piţa şi Mircea Veroiu, Croaziera de Mircea Daneliuc (foto 2) şi Concurs de Dan Piţa.

Festivalul de film de la Göteborg se află la a 34:a ediţie. Tema din acest an este conceptul de prezenţă, cu toate aspectele pe care acesta le capătă în societatea contemporană - prezenţă fizică vs. prezenţă virtuală, ştiri în timp real, evoluţia noţiunii de timp. Aceste tematici se vor regăsi în cele 450 de filme din 70 de ţări difuzate la ediţia din acest an. În competiţia pentru Dragon Award - Best Nordic Film participă opt lungmetraje din ţările nordice, iar un alt premiu internaţional este The Ingmar Bergman International Debut Award. Filmul de deschidere este pelicula norvegiană King of Devil's Island în regia lui Marius Holst, o dramă istorică bazată pe fapte reale, avându-l pe Stellan Skarsgârd în rolul principal.

Start pentru înscrierile la Gala PremiilorGopo 2011

Cea de-a cincea ediţie a Galei Premiilor Gopo (foto 3), care recompensează realizările anuale ale cinematografiei autohtone, va avea loc pe 28 martie 2011, la Bucureşti. În anul cel mai prolific pentru filmul românesc după 1989, Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc anunţă o ediţie-record a Premiilor. Urmând modelul celebrelor Gale din domeniul cinematografiei europene Goya, Cesar sau BAFTA, Premiile Gopo reprezintă cel mai important eveniment dedicat filmului românesc, unul dintre cele mai efervescente fenomene cinematografice ale deceniului.

De-a lungul primelor patru ediţii ale Galei Premiilor Gopo, profesionişti din toate domeniile cinematografiei româneşti au fost recompensaţi pentru performanţele lor. În 2010, filmul care a cucerit cele mai multe statuete a fost Poliţist adjectiv, răsplătit cu nu mai puţin de 6 trofee, la categoriile Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu (ambele semnate de Corneliu Porumboiu), Cel mai bun actor într-un rol principal (Dragoş Bucur), Cel mai bun actor într-un rol secundar (Vlad Ivanov) şi Cea mai bună imagine (Marius Panduru). Un alt film care a plecat acasă cu multe distincţii a fost Concertul, de Radu Mihăileanu, carea obţinut patru premii pentru: Cea mai bună muzică originală (Armand Amar), Cel mai bun montaj (Ludo Troch), Cea mai bună scenografie (Cristian Niculescu) şi Cel mai bun machiaj şi coafură (Michelle Constantinides, Dana Buşoiu, Catherine Crassac, Adelina Popa).

Înscrierile pentru nominalizările celei de-a cincea ediţii vor avea loc în perioada 20-28 ianuarie 2011. Producătorii şi realizatorii de film din România sunt invitaţi să completeze formularul de înscriere disponibil pe site-ul oficial www.premiilegopo.roşi să-l trimită în format electronic pe adresa andrada.romagno@premiilegopo.ro. O copie a unui DVD screener cu filmul înscris va fi trimis prin poştă sau curier, în plic închis, cu menţiunea PRESELECŢIE GALA PREMIILOR GOPO, pe adresa Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR): str. Popa Soare, nr. 52, sector 2, Bucureşti.

Eligibile pentru a fi jurizate şi nominalizate la Premiile Gopo 2011 sunt scurt şi lungmetrajele de ficţiune, precum şi documentarele, producţii româneşti sau coproducţii cu participare majoritar românească, care au avut premiera în festivalurile, pe marile şi micile ecrane din România în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010. Mai multe detalii despre condiţiile de eligibilitate se găsesc în Regulamentul oficial al Galei Premiilor Gopo, disponibil, de asemenea, pe site-ul oficial www.premiilegopo.ro.

Potrivit noului Regulament al Premiilor Gopo, atât lungmetrajele de ficţiune, cât şi documentarele de lung metraj care au fost difuzate în circuitul sălilor de cinema sunt eligibile pentru nominalizări la categoriile Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cea mai bună muzică originală, Cea mai bună imagine, Cel mai bun montaj şi Cel mai bun sunet.

De asemenea, organizatorii anunţă includerea unei noi categorii de premii în palmaresul Galei: pentru Cel mai bun film de debut de lung metraj ficţiune.

Nominalizările la toate categoriile vor fi stabilite de un juriu de preselecţie desemnat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, în urma consultărilor avute cu reprezentanţi ai presei de specialitate şi producători de film din România, care va fi compus din 11 profesionişti ai domeniului. Acestea vor fi anunţate pe data de 21 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă la care vor participa reprezentanţi ai organizatorilor şi ai Juriului .

După anunţarea nominalizărilor, peste 400 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor din acest an, fie în plic sigilat, prin poştă, fie online, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers, cu care Gala Premiilor Gopo a demarat din 2011 un parteneriat extrem de important.

Pentru regulament şi formularul de înscriere, accesaţi site-ul oficial www.premiilegopo.ro.

Gala Premiilor Gopo este organizată de Asociaţia Pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), cu sprijinul Babel Communications şi al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).

Puccini a sosit la Bucureşti

Pana in data de 20 februarie 2011, la sediul Institutului Italian de Cultura "Vito Grasso" din Bucuresti (Aleea Alexandru, 41) poate fi vizitata expozitia "Puccini si Lucca la Bucuresti", realizata de Fundatia "Giacomo Puccini" din Lucca, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Italiei (foto 4). Expozitia, ce cuprinde fotografii si documente, ilustreaza viata si cariera lui Giacomo Puccini, nascut la Lucca la 22 decembrie 1858 si pune accentul pe radacinile culturale ale compozitorului, incepand cu studiile, debutul si afirmarea sa, dar, mai ales, evidentiaza puternica legatura cu orasul natal. "Puccini si Lucca la Bucuresti" reprezinta o sinteza si o completare a expozitiei "Puccini si Lucca. «Cand voi simti dulcea nostalgie a pamantului meu natal»", realizata la Lucca in 2008, cu ocazia aniversarii a 150 de ani de la nasterea compozitorului. Un alt scop al expozitiei este acela de promovare a orasului Lucca si a frumusetilor sale istorico-artistice.
Expozitia a mai fost prezentata in orase din China, Panama si Argentina, la Tirana (septembrie-octombrie 2010) si la Belgrad (noiembrie - decembrie 2010).
Intrarea este libera, iar expozitia poate fi vizitata de luni pana vineri, in intervalul 09.00-18.30.

Filme germane in Timişoara

Centrul Cultural German Timişoara, lectoratul DAAD din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara şi Cărtureşti continuă şi în 2011 seria de proiecţii de filme germane "Asta e Germania ... şi chiar mai mult!", lansată în tomana anului trecut. Tematica rămâne neschimbată, astfel încât filmele alese prezintă aspecte ale vieţii cotidiene dinaintea şi după unificarea Germaniei. Filmele vor fi prezentate din 2 în 2 săptămâni, întotdeauna joia, de la ora 19, la ceainăria librăriei Cărtureşti de pe strada Mercy nr. 7. Toate filmele sunt subtitrate în limba engleză. Filmele sunt prezentate cu sprijinul Goethe-Institut Bucureşti.

Seria a început anul acesta în data de 20 ianuarie cu filmul Winterschläfer (119 min.), o dramă din anul 1997, în regia lui Tom Tykwer.

"Colivia" lui Adrian Sitaru câştigător al Marelui Premiu la Festivalul Internaţional de Scrutmetraje de la Praga

Povestea despre Alex (foto 5) un puşti care găseşte un porumbel bolnav în stradă şi îl duce acasă unde întâmpină rezistenţa vehementă a tatălui, a impresionat şi publicul şi juriul Festivalului Internaţional de Scurtmetraje din Praga, fiind desemnat filmul câştigător al celei de-a şasea ediţii a Festivalului.

Intrând în competiţie alături de alte 14 filme, semnate de regizori din Noua Zeelandă, Thailanda, Islanda, Israel, Marea Britanie,Danemarca, Belgia, SUA, Canada, Norvegia, Polonia, Iran, Suedia, producţia româno-olandeză în regia lui Adrian Sitaru a fost desemnată sâmbătă, în faţa unui public foarte numeros, câştigătoarea Marelui Premiu, în valoare de 5.000 de euro. Juriul festivalului, format din regizoarea şi actriţa israeliană Hagar Ben-Asher, jurnalista elveţiană Eileen Hofer, coordonatoarea PR a Festivalului de la Namur Anne-Françoise Reynders, directorul companiei cehe Aerofilm Ivo Andrle şi fotograful ceh Vaclav Jirasek, a oferit două menţiuni speciale co-producţiei thailandezo-americană "In space", un film despre un călugăr care descoperă un loc sigur între prezent şi viaţa de dincolo (regia Visra Vichit-Vadakan), şi filmului englezo-danez "Jenny & the Worm" despre doi punkeri de 12 ani (regia Ian Clark). Publicul a votat comedia danezo-britanică "I Love Luci", despre un cuplu menit să fie mereu despărţit, în regia lui Collin Kennedy.

Festivalul Internaţional de Scrutmetraje de la Praga, aflat la cea de-a şasea ediţie, s-a desfăşurat între 19 şi 23 ianuarie 2011, în cele două săli ale Cinematografului Svetozor din Praga. Festivalul este organizat de Film Servis Festival Karlovy Vary, producătorul renumitului Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary. Festivalul Internaţional de Scrutmetraje de la Praga îşi propune să contribuie la dezvoltarea şi promovarea filmelor de scurt metraj şi încurajarea producţiei de filme scurte.