Reţete româneşti de succes (IV). Case de lemn/ de Alex Dima

Europenii se muta in casele romanilor. Nu vin ei aici, ci noi le ducem casele! In Harghita, romanii de etnie maghiara au descoperit cum sa iasa din criza: construiesc case de lemn si le exporta in lumea larga. O afacere care merge si creste. Dupa boom-ul imobiliar de acum cativa ani, cand tot omul isi construia o casa din beton si caramida cat mai mare si scumpa, a venit vremea caselor ceva mai ieftine din lemn si cu timpi record de asamblare.

Comuna Suseni, Harghita. In ultimii ani, in depresiunea Gheorgheniului au aparut peste 40 de fabrici in care se construiesc case de lemn. Majoritatea iau drumul Occidentului. Arpad Bege a inceput afacerea in 1994. Prima casa a dus-o la Craiova. "Cand am fost prima data la Craiova la inceputul anilor 90 intrau oamenii si intrebau: da se poate sta in casele astea? Nu era cunoscut." Kis Akos are o fabrica de case in Joseni. "E o casa de lemn rotund pe care o ducem in Anglia. Domnul sofer cred ca e la a 20-a cursa." Si Csaba Bege face case. Zilnic case incarcate in tiruri pornesc din zona catre diverse colturi ale lumii, Anglia, Franta, Austria, Germania, Ungaria, Italia, Grecia, Israel, Olanda, Tenerife, si in multe alte locuri. Cum se face ca lemnul castiga teren in fata betonului si caramizilor? E o constructie mai simpla, mai rapida si de ce sa nu zicem, mai ecologica. Avantaje la care se adauga si pretul. Montajul dureaza doua lunisi pregatirea in fabrica alte 2 luni. Si peretii sunt din lemn masiv. La o constructie de genul asta metrul patrat la rosu este de 220-240 de euro, iar cu finisaj intre 280-300 de euro. Ajunge la 40 de mii de euro o casa la gata.
In depresiunea Gheorgheniului criza economica a fost tranformata in mana cereasca. Constructorii, in mare parte etnici maghiari, profita de moment si le ofera oamenilor case mai ieftine. Usor dar sigur incep sa intre si pe piata romaneasca. In afara, oriunde se duc sunt respectati si au statul de mesteri. Mesteri din Romania. Casa este construita pe calculator dupa care in fabrica fiecare lemn primeste un cod.
Zsombori Vilmos, fost deputat, s-a mutat intr-o casa de lemn acum 7 ani. A vazut in Austria o casa, a luat proiectul, iar acum are la Miercurea Ciuc una la fel, din lemn. Spre mirarea vecinilor.
Maghiarii din depresiunea Gheorgheniului nu au profitat numai de criza. Au luat fonduri pentru utilaje de ultima generatie si au investit in Romania. Arpad Bege, de pilda, a luat aproape 200 de mii de euro din fonduri. Formalitatile insa l-au adus in pragul falimentului. "Platesc lunar 90 de milioane bani pentru banca. Nu e usor nici cu fondurile. Nu e usor. Daca eram un incepator puteam sa dau si faliment."
Fiecare produs este unicat. Nu produc in serie. Aceasta a fost o portita prin care au scapat in fata multinationalelor din afara care produc locuinte tip.
Construiesc case si demoleaza prejudecati. Pentru ei Romania este tara lor, tara din care nu s-ar da plecati niciodata. "Nu m-am gandit niciodata sa plec, nici macar la inceputul anilor 90 sa plec in Ungaria. Imi place aici. Aici m-am nascut intre muntii astia." Isi educa copii in limba romana. "Eu am vazut pe pielea mea ca daca stiu limba romana pot sa ma descurc. Am vazut si colegi care nu prea se descurca in alte judete." In depresiunea Ghergheniului, cativa romani de etnie maghiara demonstreaza ca se poate sa faci treaba si pe timp de criza. Cauta solutii, vin cu propuneri, fac bani in Occident.
Majoriatea oamenilor construiesc o data in viata. Sunt putini care reusesc sa construiasca de mai multe ori. Il intreb pe Arpad Bege cam de cate ori a construit el? "Eu am reusit sa o fac cam de o mie de ori.... In Romania, daca vrei, poti!"
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 12 decembrie 2010.