Sindicatele subminează propunerile investitorilor străini de relansare a pieţei muncii

Doar una din cinci propuneri de modificare a Codului muncii propuse de Consiliul Investitorilor Străini (CIS) şi AmCham a fost acceptată de varianta proiectului propus de sindicate şi patronate, ceea ce înseamnă că este posibil ca în varianta finală ajunsă la Guvern să nu fie modificări semnificative ale legislaţiei actuale. Codul muncii, aflat în dezbatere publică de pe 10 decembrie, a fost ieri subiectul de discuţie pentru premierul Emil Boc, sindicate şi patronate. Boc a acceptat 17 propuneri, iar alte trei au rămas în discuţie.

Una dintre cele mai importante - dar totodată şi una dintre cele mai controversate - modificări propuse la Codul muncii este prelungirea perioade de probă de la 30 la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de la 90 de zile la 120 de zile pentru funcţiile de conducere.

"Ar fi o măsură foarte bună, pentru că la nivel de top management nu poţi să ceri cuiva să fie performant după 2-3 luni. După şase luni însă, se pot vedea primele rezultate ale performanţei unui manager", este de părere Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search Spengler Fox. În general, headhunterii oferă o garanţie cuprinsă între 9 luni şi un an pentru un executiv plasat, iar dacă acesta nu corespunde cerinţelor companiei, atunci consultantul va trebui să facă un alt proiect, gratuit. Prevederile din acest proiect au fost elaborate de o echipă de experţi ai Consiliului Investitorilor Străini, o organizaţie care reuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companii private cu afaceri de 36 de miliarde de euro (adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România). Cu toate acestea, sindicatele s-au aliat cu patronatele "româneşti" şi au adus săptămâna trecută o serie de modificări la proiectul de modificare la Codul muncii propus de investitorii străini şi de Camera de Comerţ Româno-Americană (AmCham).

O altă prevedere propusă de investitorii străini arată că, în cazul în care angajatorul este nevoit să-şi reducă activitatea din motive economice, poate să acorde zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare care se vor lucra de-a lungul anului. Sindicaliştii şi reprezentanţii patronatelor nu au acceptat această propunere, pentru că "nu prezintă garanţii împotriva abuzurilor".

Doina Ciomag, directorul executiv al CIS, a spus ieri, pentru Mediafax, că orice amânare în amendarea legislaţiei muncii, în sensul flexibilizării forţei de muncă, întârzie procesul de revenire a economiei.

Omul de afaceri Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care are peste 2.000 de salariaţi, spune că "o intervenţie a Guvernului este binevenită, deoarece există distorsiuni în piaţa muncii, în principal în cazul reprezentărilor la negocierile salariilor colective. Problema pleacă de la reprezentare. Lucrurile sunt atât de complicate şi anormale încât trebuia făcut ceva".

Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, din care face parte sindicatul Automobile Dacia, spune că, de fapt, nici nu ar fi trebuit modificată legislaţia muncii. Pe de altă parte, angajatorii se plângeau adesea că actuala legislaţie este favorabilă angajaţilor şi că, de multe ori, din cauza birocraţiei, pierdeau în instanţă procesele iniţiate de angajaţi. Acest lucru nu i-a împiedicat însă să dea afară 700.000 de oameni de la începutul crizei.

Costin spune că elementele de ridigitate şi flexibilitate a pieţei muncii sunt evidenţiate de o unitate de cercetare a Băncii Mondiale pe baza unor indicatori: dificultăţile la angajare ale unei persoane, rigiditatea programului de lucru, dificultăţi în procesul de disponibilizare şi costurile disponibilizării.

"Competitivitatea economiei naţionale este dată de anumiţi factori: cadru legislativ, infrastructură, servicii, justiţie eficientă şi incoruptibilă, administraţie eficientă şi nebirocratică, calitatea resurselor umane şi nivelul tehnologic. Pentru că în România nu există niciunul dintre acestea, singurul element de competitivitate la care se poate umbla este forţa de muncă, pe care vor s-o mai scadă", a spus Costin.

El a mai spus că inclusiv costurile pentru munca suplimentară prestată - după program sau în weekend - reprezintă un element de rigiditate în legislaţia muncii

"Costul mediu brut al forţei de muncă în România este de 3 euro pe oră. Suntem penultimii din Europa din punctul de vedere al costului orar al forţei de muncă, după Bulgaria, unde este de 2,7 euro/oră. CIS şi AmCham vor o forţă de muncă mai ieftină, să plătească mai puţin orele suplimentare şi orele lucrate în weekend, dar actuala lege le permite acest lucru prin agenţii de muncă temporară. Şi reprezentanţii FMI ne-au dat dreptate la întâlnirea din această săptămână", a mai spus Costin.

Reprezentanţii CIS spun însă că, dacă se adoptă varianta propusă de ei pentru modificarea Codului muncii, s-ar crea 90.000 de noi locuri de muncă, ca urmare a eliminării birocraţiei şi a modificării regimului de muncă temporară.