Recalcularea pensiilor militare a fost modificată, dar nu există explicaţii de ce nu a fost bine făcută de la început
Guvernul a schimbat metodologia de recalculare a pensiilor militare, dar actul normativ nu a fost publicat şi nu există nicio garanţie că el nu va fi modificat printr-o altă ordonanţă de urgenţă. Premierul Emil Boc a anunţat la finele săptămânii că recalcularea a fost modificată prin ordonanţă de urgenţă.
Însă Guvernul nu poate adopta din punct de vedere formal o astfel de ordonanţă (nu este abilitat de Parlament în acest sens) până la începerea sesiunii parlamentare, la 1 februarie, dar Palatul Victoria nu a oferit detaliile procedurale ale demersului său. Probabil că ordonanţa urmează să fie publicată în Monitorul Oficial după 1 februarie.
Executivul a modificat metodologia de calculare a pensiilor militare, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) care a anulat o hotărâre de guvern potrivit căreia militarii trebuiau să aducă acte doveditoare privind anii de muncă. Instituţiile din sistemul de apărare vor fi cele care trebuie să găsească de acum încolo, potrivit Guvernului, actele în arhive şi nu cei vizaţi de recalculare.
Recalcularea va fi prelungită până la sfârşitul acestui an, iar instituţiile din sistemul de apărare vor fi cele obligate ca până la 31 octombrie să identifice şi să transmită către casele de pensii adeverinţele privind veniturile obţinute de militari.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului nu a putut fi contactat pentru a explica de ce Executivul nu a publicat în prealabil ordonanţa de urgenţă, cum ar fi fost normal sau dacă există vreo garanţie că actul normativ nu va mai suferi modificări.
Profesorul de sociologie Marian Preda admite că multe dintre intenţiile bune sunt blocate de modul în care ele sunt puse în practică de hotărârile pe care le însoţesc.
"Cine nu i-a lăsat să facă o hotărâre de guvern bună de la început? Pe de altă parte, aşa se întâmplă când vrei să faci toate lucrurile dintr-odată."
Guvernul susţine însă în continuare că ceea ce urmăreşte este o uniformitate de reglementare în domeniul pensiilor, iar pensiile sub 3.000 de lei, pentru vechime completă, nu vor scădea.
Guvernul nu a publicat actul normativ privind recalcularea, informaţiile fiind furnizate de premierul Emil Boc.
Potrivit proiectului obţinut de agenţia de presă Mediafax, în urma recalculării unii pensionari vor avea de primit mai mulţi bani, dar alţii va trebui să dea anumite sume înapoi pentru că, la 31 martie 2012, va exista o regularizare. Cei care, în urma recalculării vor primi mai puţini bani decât reprezenta pensia primită în decembrie 2010 vor rămâne, de la 31 martie 2012, cu pensia din ultima lună a anului trecut şi li se dă diferenţa. Celor care, în urma aceleiaşi recalculări, primesc mai mulţi bani decât în decembrie 2010 li se va reţine, eşalonat, ce au primit peste nivelul pensiei din ultima lună a anului trecut.
Pensiile speciale ale militarilor, poliţiştilor şi a foştilor lucrători din serviciile secrete au reprezentat un motiv de dispută continuă în ultimele săptămâni. Pensiile amintite înseamnă, anual, în jur de 1 miliard de euro, în condiţiile în care numărul acestora este de maximum 150-160.000. Altfel spus, 3% din numărul pensionarilor din România (5,5 mil. persoane) încasează 10% din bugetul total de pensii (10 mld. euro).
Motivul recalculării a fost iniţial acela de a face economii, în condiţiile în care bugetul pensiilor este pe deficit, după majorarea, în 2007, a pensiilor cu 50%.
În actualele condiţii bugetul de stat finanţează direct bugetul pensiilor cu peste 1,5 mld. euro anual. Doar că, după recalcularea a 25.000 de pensii speciale (până ce ÎCCJ a blocat procesul), Guvernul a arătat că multe dintre acestea cresc şi nu scad. Potrivit calculelor ZF, Guvernul cheltuie pentru pensiile recalculate mai mult cu 8% faţă de cât plătea înainte de recalculare.
Astfel, dacă înainte de recalcularea celor 25.000 de pensii militare Guvernul cheltuia lunar 49 mil. lei (11,7 mil. euro/lună), după recalculare s-a ajuns la cheltuieli de 52,8 mil. lei (12,6 mil. euro) pe lună pentru plata aceloraşi pensii, ceea ce înseamnă o creştere de 8%.