Desfiinţarea sectoarelor, o miză de 2 miliarde de euro, decisă prin referendum în luna mai

Acuzaţiile potrivit cărora se urmăreşte controlul banilor au curs şi de o parte şi de alta - dinspre apărătorii proiectului şi contestatarii lui.

Ce spun însă şi unii, şi alţii? Elena Udrea îi ia ca exemplu pe primarul liberal al sectorului 1. Sectorul 1 este mai bogat decât oricare alt oraş al României (dacă facem abstracţie de bugetul Municipalităţii). Anul trecut a avut venituri de 300 mil. euro. Anul acesta proiectul bugetului prevede venituri ceva mai reduse ca anul trecut - de 1 mld. lei, dar cheltuieli de 113 milioane mai mult decât veniturile, deficit care va fi acoperit din împrumuturi.

Dar sectorul 1 îşi permite să se împrumute, pentru ce este bogat - este mai bogat decât cel mai bogat oraş din România (cu excepţia Capitalei), Clujul, care anul trecut a avut venituri de 186 mil. euro. Şi este bogat pentru că în zona de nord a Capitalei pe care o acoperă sectorul 1 s-au adunat marile firme şi multinaţionale care contribuie serios la bugetul local. Spre comparaţie, sectorul cinci, care, ca număr al populaţiei, este mult mai mare ca sectorul 1, are un buget la un sfert. Oamenii sunt săraci, firmele puţine, de aceea are străzi neasfaltate şi perspective reduse de a corecta ceva, spune Udrea.

Andrei Chiliman îşi permite să reabiliteze blocurile din banii consiliului local (reabilitarea unui apartament ajunge şi la 30.000 de euro în acest sector, susţine Elena Udrea), dar Marian Vanghelie, edilul sectorului cinci, nu-şi permite nici câteva mii de lei pentru reabilitatea unui apartament (în trecut, Vanghelie a acuzat-o pe Elena Udrea că i-a dat de la bugetul Ministerului Dezvoltării doar un milion de euro pentru reabilitarea blocurilor). Este corect?, se întreabă retoric Elena Udrea şi conchide într-o postare pe blogul personal: "În acest moment nu există aproape niciun nivel de conlucrare între primarii de sector sau între aceştia şi Primăria Generală. Fiecare decide asupra propriei «feude». Primarii au puteri cvasidepline asupra sectoarelor, fără însă a avea în vedere imaginea de ansamblu. Legea Capitalei, susţinută de PDL, are rolul de a unifica decizia privitoare la dezvoltarea Bucureştiului la nivelul primarului general".

Primarul general în exerciţiu nu zice nici da, nici ba: ar fi de acord ca actualii primari să nu mai fie aleşi de electorat, dar susţine că aceştia, în calitate de "viceprimari" sau oricum ar urma să se numească, trebuie să participe la lucrările Consiliului General şi să aibă drept de veto asupra proiectelor.

Oprescu şi-a anunţat intenţia de a ataca un al doilea mandat în fruntea Primăriei Generale şi ar putea fi susţinut şi de PSD, cum au lăsat să se înţeleagă social-democraţii, după ce a câştigat primul mandat candidând ca independent (a plecat din PSD după o ceartă cu Marian Vanghelie şi cu alţi lideri ai partidului).

Liberalul Andrei Chiliman, care este la al doilea mandat în fruntea sectorului 1 şi îl va ataca şi pe al treilea, nu spune că s-ar teme pentru soarta sa, ci îndreaptă degetul acuzator spre PDL cu un unic argument: Elena Udrea şi partidul ei vor să pună mâna pe banii sectorului în interes propriu.

Chiliman, dar şi alţii primari (între care Nicolai Onţanu, UNPR, fost PSD) - sector cu un buget de 181 mil. euro în 2010 - sau Cristian Poteraş de la sectorul 6 - care a avut anul trecut un buget de 175 mil. euro - au cerut un referendum, iar primarul general nu a spus nu. Referendumul va fi organizat în mai, spune Oprescu.

El trebuie convocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), însă ca să fie valid, la urne trebuie să se prezinte jumătate din alegătorii cu drept de vot ai Bucureştiului. De aceea, cei în cauză trebuie să fie foarte convingători de justeţea propunerii lor astfel încât să-i facă pe oameni să iasă din casă.

Dincolo de aceste opinii pro şi contra, faptul că lucrurile sunt tratate neuniform la nivelul Bucureştiului o arată chiar bugetele pe care şi le construiesc primăriile de sector. Primăria sectorului 1 reabilitează termic blocurile fără să ceară bani cetăţenilor. La fel face şi Primăria sectorului 2. În sectorul 3 trebuie să plăteşti însă, e drept, o sumă modestă - 200 de lei - pentru reabilitarea unui apartament de două camere.

În proiectele de bugete ale sectoarelor substanţial diferite sunt şi sumele alocate aceloraşi domenii. De pildă, Primăria sectorului 4, cu un buget de 516 mil. lei anul trecut, a alocat întreţinerii spaţiilor verzi 73 mil. lei (17 mil. euro).

Aceaşi sumă a alocat-o şi sectorul 3, care are însă o populaţie de aproape 400.000 de locuitori şi un buget mult mai mare, de 771 mil. lei anul trecut.

Primăriile de sector au început să pună în dezbatere proiectele de buget pentru 2011. Sectorul 1, de exemplu, aşteaptă 267 mil. lei venituri doar din impozitarea proprietăţii şi alte 491mil. lei din impozit pe venit - aceste două surse însemnând aproape dublu cât întreg bugetul sectorului 5 anul trecut.

Sectorul 2 şi-a bugetat venituri totale în 2011 de 801 mil. lei, dar şi cheltuieli de 993 mil. lei. După cum reiese din proiect, anul trecut sectorul a fost pe excedent, întrucât deficitul pe acest an este prognozat să fie finanţat din acest excedent.

Sectorul 3 prevede venituri mai mici ca anul trecut şi va avea un deficit de aproape 13%. Se aşteaptă la venituri de 668 mil. lei şi cheltuieli de 745 mil. lei.

Sectorul 4 aşteaptă venituri de 506 mil. lei - dar va plăti 49 mil. lei pentru dobânzi la credite.

Sectorul 5 nu a făcut public bugetul, în vreme ce sectorul 6 se aşteaptă la venituri de 753 mil. lei. Sectorul 6 va fi vesel anul acesta pentru că va cheltui pentru acţiuni social-culturale nu mai puţin de 334 mil. lei, în vreme ce pentru sprijinirea acţiunilor economice a prevăzut 18 mil. lei.

Propunerea de modificare a modului de repartizare a bugetelor capitalei (un singur buget şi nu şapte) nu este nouă. Adrian Năstase a dat mai multe ordonanţe între 2000 şi 2004 (dând puteri mari sectoarelor) pe când era premier, pentru a-l bloca pe Traian Băsescu care era primar general.

În vremea alianţei PNL-PD, în 2004, Traian Băsescu şi Călin Popescu-Tăriceanu (şeful liberalilor) s-au înţeles ca, odată ajunşi la guvernare, să înapoieze primarului general prerogativele (primar era Traian Băsescu). Când Tăriceanu a ajuns premier, a refuzat să mai facă acest lucru. Motivul: PNL câştigase trei primării de sector, iar PD Primăria Generală şi Tăriceanu nu a mai dorit ca partidul său să piardă din putere la Bucureşti.