BNR ţine 32,6 mld. euro în vistierie

Banca Naţională a consemnat o creştere a rezervelor valutare cu 257 de milioane de euro în ianuarie, deşi a încasat de la FMI o tranşă de 905 milioane de euro, iar plăţile în contul datoriei externe au fost de 140 de milioane de euro.

În total, BNR are în vistierie 32,6 miliarde de euro, cu patru miliarde de euro mai mult decât la începutul lui 2010.

Pentru luna aceasta sunt programate plăţi în contul datoriei publice externe de 163 de milioane de euro. O primă plată, de 77 de milioane de euro, a fost făcută chiar ieri în cadrul acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Sumele reprezintă comisioane şi dobânzi, în condiţiile în care rambursarea principalului va începe abia în 2012. În total, anul acesta plăţile către FMI vor totaliza circa 300 de milioane de euro.

Discrepanţa între intrările mari de valută în vistieria BNR din ianuarie, de 1,7 miliarde de euro, şi creşterea modestă este explicată de reprezentanţii băncii centrale prin deprecierea plasamentelor făcute în dolari sau lire sterline, pe fondul evoluţiilor cursurilor celor două valute faţă de euro, moneda în care se calculează rezervele.

Ieşirile din rezervă au fost de 1,5 miliarde de euro, "reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe, precum şi deprecierea dolarului american şi lirei sterilne faţă de euro cu impact asupra diminuării valorice a părţii din rezerva internaţională denominată în aceste două valute", potrivit reprezentanţilor autorităţii monetare. BNR păstrează aproximativ un sfert din rezervă în dolari, în timp ce lira sterlină are o pondere mai mică. Circa două treimi din rezerve sunt ţinute în euro.

Dealerii băncilor comerciale consideră însă că o parte din ieşiri pot fi explicate şi prin presupusele vânzările de valută pe piaţa interbancară.

"BNR a fost constant prezentă pe piaţă şi a vândut atât cât a fost nevoie", a comentat dealerul unei bănci locale. Volumele tranzacţionate pe piaţa locală sunt în mod tradiţional reduse, astfel că dacă doreşte BNR poate să influenţeze cu uşurinţă evoluţia cotaţiilor, fără eforturi prea mari.

Tocmai stabilitatea cotaţiilor, care înseamnă lipsa posibilităţilor de câştig din asumarea de poziţii speculative, a tăiat apetitul jucătorilor străini pentru leu, iar în lipsa lor volumele tranzacţionate sunt modeste.

Pe lângă rezervele valutare, banca centrală mai păstrează şi 103,7 tone de aur, care valorau 3,2 miliarde de euro la sfârşitul lunii trecute. În total, rezervele internaţionale erau de 35,97 miliarde de euro la sfârşitul lui ianuarie, nivel foarte apropiat de cel din decembrie anul trecut.

În luna noiembrie, când rezervele internaţionale se aflau la un nivel apropiat, gradul de acoperire al importurilor - unul dintre principalii indicatori urmăriţi - era de 8,7 luni, cu mult peste nivelul considerat acceptabil, de 3-5 luni. Pe de altă parte, reluarea creşterii datoriei externe pe termen scurt în a doua parte a anului trecut a făcut ca aceasta să urce la 56% din valoarea rezervei valutare. În 2008, ponderea urcase la 80%, aceasta fiind considerată de analiştii străini principala slăbiciune a economiei româneşti.