Literatură română contemporană la Minerva/ de Stelian Ţurlea

Ziarul Financiar 03.02.2011

Editura Minerva are de ceva vreme o colecţie de Literatură română contemporană în care au apărut, în egală măsură, scriitori consacraţi, chiar clasici (Marin Sorescu, Eugen Barbu, Irina Mavrodin, Gheorghe Pituţ, Silvia Kerim), dar şi scriitori mai puţin cunoscuţi, chiar debutanţi. Excelentă este ideea - presupun că a doamnei Ana Munteanu, sufletul acestei edituri -, de a însoţi aceste din urmă texte de câte o prefaţă semnată de un critic literar care îl poate îndruma pe cititor pe calea cea mai bună spre înţelegerea autorului respectiv. Iată şi cele mai recente apariţii ale colecţiei.

Lorian Carsochie - Din ţărână se naşte speranţa. Prefaţă de Alex. Ştefănescu. Autorul este un vrâncean născut în 1967, care trăieşte în Italia şi scrie versuri, povestiri şi romane pe care le publică în România. Cartea de faţă este un roman despre revoluţie, care combină faptele reale cu parabola politică. Autorul - scrie prefaţatorul - "alternează sarcasmul cu duioşia şi deznădejdea cu speranţa care <<se naşte din ţărână>>. Trecerea imprevizibilă de la un registru stilistic la altul reprezintă un mod de a-şi exprima intensitatea cu totul ieşită din comun a trăirilor pe care i le provoacă evocarea a ceea ce s-a întâmplat în România. Cartea este nu numai literatură, ci şi un document al exasperării."
Ioan Voaideş - Mămosul. Prefaţă de Tudorel Urian. Note bio-bibliografice de A.I.Brumaru. Volum de povestiri. "Ioan Voaideş - e de părere Tudorel Urian - este ceea ce s-ar putea numi un artist-cetăţean, un om care trece prin lume cu ochii larg deschişi. (...) Textele sale sunt un fel de fabule citadine, cu morala la urmă, mici demonstraţii epice, menite să pună în evidenţă trăsături de caracter de care ne izbim zi de zi şi care explică în bună măsură imposibilitatea noastră de a ieşi din anumite blocaje de mentalitate (...) Proza lui Ioan Voaideş are adesea un caracter cinematografic. Fraza este scurtă, directă, eficientă, fără zorzoane stilistice inutile. Totul devine până la urmă un raport sarcastic despre starea morală a naţiunii şi o posibilă explicaţie pentru perioada foarte dificilă pe care care o parcurge România pe fondul crizei economice mondiale."
Veronica Teodorescu - Treceri. Prefaţă de Mihaela Malea Stroe. Un volum de versuri care îl fac pe Paul Dunăreanu să o compare cu Emily Dickinson, iar pe prefaţatoare să scrie că poeta e în căutarea solitudinii, însingurării, într-un spaţiu aproape ascetic, în care titluri şi texte se repetă, fără teama de sărăcire, chiar dacă rezultatul este că "poeziile nu au contururi ferme".