Gaura dată de chiriaşii neînregistraţi la Fisc: 30 mil. euro

Autor: Cristi Moga 07.02.2011

ANAF nu are informaţii despre numărul apartamentelor închiriate în Bucureşti "cu acte în regulă", în timp ce sute de proprietari scot în fiecare zi la închiriat locuinţe pentru care nu încheie niciun fel de contract.



"Aş fi interesat de apartamentul cu două camere din Militari, de la Apusului. Vreau să îl închiriez, dar am nevoie de contract." "Proprietarul nu face contract nici măcar dacă plăteşte chiriaşul impozitul. A mai avut un client care a cerut contract, dar nu a dorit să îi facă. Spune că este prea mare tam-tamul pentru a-l înregistra şi apoi scoate contractul de la Administraţia Financiară."

Dialogul de mai sus a avut loc ieri, sunând întâmplător la o ofertă de pe site-ul anuntul.ro, în care era scos la închiriat un apartament cu două camere din Militari, confort 1, la un preţ de 270 de euro/lună.

Cazul nu este nici pe departe unul singular. "Căutam un apartament cu două camere pentru a-l închiria şi am lăsat datele de contact la cel puţin cinci agenţii imobiliare, care iniţial mi-au trimis câte 3-4 oferte într-un singur mail. Din momentul în care am precizat că voi avea nevoie de contract de închiriere, situaţia s-a schimbat radical şi nu am mai primit niciun mail. Şi în discuţiile cu proprietarii, totul decurgea normal, primeam toate informaţiile despre apartament, despre cheltuielile lunare, dar întrebarea legată de contract reprezenta practic sfârşitul negocierii. Am căutat trei săptămâni şi am dat câteva zeci de telefoane până să găsim un proprietar dispus să înregistreze contractul", spune Alina V., 28 de ani din Capitală.

Pe segmentul mediu, consultanţii apreciază că maximum o treime din locuinţele închiriate au contract înregistrat la autorităţile fiscale. Pentru veniturile din închirierea imobilelor se plăteşte un impozit pe venit de 16%, care poate fi redus la 12% pentru proprietarii cu mai puţin de cinci contracte de închiriere, care pot beneficia de o deducere de la plata impozitului pentru 25% din suma încasată, în contul cheltuielilor pentru întreţinerea bunului.

ANAF a răspuns ieri unei solicitări formulate de ZF în urmă cu două săptămâni privind numărul contractelor de închiriere de locuinţe înregistrate la administraţiile fiscale. Răspunsul oferă însă date despre toate imobilele închiriate de persoane fizice şi arată numărul de contracte de închiriere semnate de persoane fizice domiciliate în Bucureşti cu proprietăţi în diverse zone şi nu al locuinţelor efectiv închiriate în Capitală.

Din datele oferite de ANAF reiese că aproape 63.000 de bucureşteni persoane fizice au contracte de închiriere pentru aproape 84.000 de bunuri imobile (apartamente, spaţii comerciale, terenuri sau alt gen de clădiri) pentru care au încasat în 2010 venituri brute de 304 milioane de euro, circa 300 de euro lunar per imobil.

În Bucureşti sunt în prezent circa 850.000 de locuinţe, din care consultanţii estimează că aproximativ 15% sunt închiriate, adică aproape 130.000, un număr aproape dublu faţă de datele raportate de ANAF privind închirierile înregistrate de persoanele fizice. De unde această diferenţă?

"Pe segmentul mediu-lux şi lux, de la 500 - 700 de euro chirie pe lună, numărul de locuinţe închiriate prin contract şi cel al contractelor declarate la autorităţi este mai ridicat decât cel al contractelor nedeclarate. (...) Pe segmentul mediu al locuinţelor, estimez că maximum o treime din locuinţele închiriate sunt cu contract sau cu contract declarat la autorităţi", spune Cătălin Şerbănescu, managing partner al agenţiei imobiliare Coldwell Banker Banu Manta.

În aceste condiţii, la nivelul Bucureştiului, numărul apartamentelor închiriate ar putea fi dublu faţă de cel declarat, ceea ce înseamnă impozite neîncasate de circa 30 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF, în condiţiile în care ANAF încasează anual circa 33-35 de milioane de euro de la bucureştenii care au proprietăţi oferite spre închiriere.

Consultantul de la Coldwell Banker spune că proprietarii de locuinţe scumpe aleg mai des să înregistreze contractele de închiriere datorită unei diferenţe de cultură, dar şi ca urmare a faptului că numeroşi chiriaşi ai apartamentelor de lux au buget pentru chirie stabilit din partea angajatorului, care deduce cheltuielile pe firmă. În aceste condiţii, pentru apartamentele de 200-300 de euro scade apetitul de înregistrare la Administraţia Financiară a contractului de închiriere.

"Este, în primul rând, un alt tip de cultură, atât în ceea ce îi priveşte pe proprietari, cât şi pe chiriaşi. În al doilea rând, pe segmentul mediu veniturile din chirie sunt mai mici şi proprietarii nu doresc să plătească impozit pe aceste sume. De asemenea, pe acest segment înţelegerile dintre proprietari şi chiriaşi se finalizează mult mai rapid sau mai brusc, iar un contract declarat ar îngreuna plecarea chiriaşului - ar trebui să se mai facă unele drumuri la autorităţi. Acesta este un alt motiv pentru care nu se încheie contracte - sau nu se declară", mai spune Şerbănescu.

La nivel naţional, persoanele fizice din România au încasat anul trecut venituri brute de circa 670 de milioane de euro din închirierea proprietăţilor, ceea ce înseamnă impozite anuale plătite de circa 80 de milioane de euro.

Datele imobiliare.ro, cel mai vizitat site de anunţuri imobiliare, arătau ieri că doar în Bucureşti erau scoase la închiriat circa 4.600 de locuinţe doar pe acest portal, chiriile solicitate pornind de la 160-175 de euro pentru garsonierele din Rahova sau Militari. Cine urmăreşte dacă proprietarii acestor locuinţe îşi înregistrează contractele? Reprezentanţii ANAF nu au oferit niciun fel de informaţii privind măsurile luate pentru combaterea evaziunii realizate prin închirierea unor locuinţe fără forme legale.