Când sunt arestaţi 53 de vameşi şi poliţişti de frontieră înseamnă eşecul unui întreg sistem. Cine răspunde dintre şefii de la Bucureşti?

Autor: Iulian Anghel 07.02.2011

În scandalul privind vameşii şi poliţiştii de frontieră corupţi de la Vama Siret (cei 53 de poliţişti şi vameşi arestaţi sau reţinuţi săptămâna trecută) nu a căzut niciun nume greu din poliţia de frontieră sau din Autoritatea Vămilor. Problema care se pune este însă tocmai cea a responsabilităţii. Pentru că lucrurile stau aşa: se poate lua mită în mod generalizat, de către zeci de persoane şi în valoare de sute de mii de euro fără ca şefii vameşilor sau a poliţiei de frontieră să ştie?

Dacă luăm drept corecte cele transmise de procurori, anume că pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări (un cartuş are 10 pachete) un traficant oferea lucrătorului vamal de la vama Siret aproximativ 150 lei drept mită, iar poliţistului de frontieră 50 de lei, atunci putem deduce că 8% din valoarea traficului de contrabandă cu ţigări sau cel puţin la Vama Siret se oprea în buzunarele poliţiştilor de frontieră şi ale vameşilor, în condiţiile în care un pachet de Kent de contrabandă se vinde în pieţele din Bucureşti în medie cu 8 lei, preţul lui de la debitele de tutun fiind de 11,2 lei. 30 de cartuşe de Kent înseamnă 2.400 de lei pe piaţa neagră, iar poliţistul şi vameşul reţineau 200 de lei (8% din valoarea transportului de contrabandă).

La o piaţă neagră estimată la 1 mld. euro, anual, 8% din valoare înseamnă 80 mil. euro anual - 20 mil. euro spre poliţiştii de frontieră şi 60 mil. euro spre vameşi. Chiar nu se vede o astfel de "şpagă" venită doar din ţigări, în condiţiile în care în poliţia de frontieră, de pildă, lucrează doar 1.350 de poliţişti?

"Trebuie să fii orb ca să nu vezi aşa ceva. Dar ei nu sunt orbi", comentează analistul Stelian Tănase.

Dacă luăm declaraţiile de avere ale şefilor poliţiei de frontieră, din ele rezultă că aceştia nu sunt cine ştie cât de bogaţi. Nu au averi, doar câte o casă-două, o maşină. Însă de salarii nu se pot plânge. Salariul inspectorului general al poliţiei de frontieră a fost în decembrie trecut (după reducerea cu 25%) de 4.366 lei net. Dar salariile lor, în trecut, au depăşit şi 9.000 de lei lunar. Salariile directorilor din poliţia de frontieră sunt în jur de 4.000 de lei lunar. În medie, salariul unui şef de birou vamal este de 3.500, iar al unui şef punct frontieră între 3.500 şi 4.000 de lei.

Lăsând salariile la o parte, se poate să fie atât de modestă averea şefilor poliţiei de frontieră după cum arată declaraţiile lor de avere?

"Nu ştiu care este averea lor, dar atâta cât este ea poate fi cu uşurinţă ascunsă pentru că toată lumea are veri, mătuşi nepoţi. Nu avem un control strict al averilor şi, de aceea, se pot face multe «aranjamente». Cât despre ce s-a întâmplat la Siret, lucrurile puteau continua încă cinci ani fără o problemă, dacă nu era disputa cu intrarea în Schengen. Era o chestiune cunoscută, aşa cum este cunoscută situaţia corupţiei de pe întreaga frontieră. Problema este că mulţi bani din vămi se duc la partide, puşculiţa partidelor, când ajung la guvernare, este alimentată şi de aici. Nu ai cum să nu cunoşti aceste lucruri", afirmă Stelian Tănase.

Şefii poliţiei de frontieră nu au putut fi contactaţi ieri pentru comentarii. Ei nici nu făcut comentarii în aceste zile. Singur doar ministrul de interne, Ioan Igaş, a afirmat preocuparea ministerului său pentru corupţia din vămi. Însă nici el nu a adus în discuţie problema unei responsabilităţi venite din partea celor sub care s-au întâmplat aceste lucruri.

"Nu se pune problema unei responsabilităţi pentru că oamenii se cunosc între ei, ştiu cine şi ce face. Şi noi îi mai ştim pe unii", spune Tănase.