Sumele mari absorbite de Finanţe scumpesc leii pe piaţa monetară

Dobânzile pentru plasamentele pe termen foarte scurt pe piaţa interbancară au sărit ieri cu mai bine de un punct, mutându-se de pe palierul de 3% pe cel de 5% pe an, ceea ce arată că excesul de lichidităţi acumulat în partea a doua a anului trecut începe să se epuizeze.

Dealerii spun că împrumuturile agresive făcute de Ministerul Finanţelor de la începutul acestui an şi plăţile trimestriale de taxe şi impozite către buget de la sfârşitul lui ianuarie au absorbit toţi leii care bălteau pe piaţă până de curând.

"Totul a plecat de la plăţile mari către buget de la sfârşitul lui ianuarie. Băncile au sperat că pot să stea short pe rezervă (să amâne constituirea rezervelor minime spre sfârşitul perioadei - n. red.), dar banii nu se întorc atât de repede de la Finanţe. Momentan poate să fie un uşor deficit de lichidităţi pe piaţă, iar lumea se obişnuise din august să fie exces tot timpul", a comentat dealerul unei bănci locale.

Actuala perioadă de constituire a rezervelor a început pe 24 ianuarie şi se încheie pe 23 februarie. Pe parcursul lunii fiecare bancă trebuie să acumuleze o anumită sumă, stabilită în funcţie de volumul sumelor împrumutate. Trezorierii pot stabili astfel diferite tactici pe parcursul lunii, fluctuând sumele menţinute în contul de la BNR faţă de media zilnică necesară.

Volumul plăţilor către buget nu este cunoscut. În ianuarie, Trezoreria a împrumutat aproape 7 miliarde de lei, faţă de 4,6 mld. lei, cât îşi planificase. În prima săptămână din februarie statul a mai absorbit 2,8 mld. lei, aproape cât îşi propusese. Pentru întreaga lună, planurile de emisiuni totalizează 5,4 mld. lei. "Finanţele au tras mulţi bani de la începutul anului, iar planurile de emisiune sunt importante", a comentat dealerul unei alte bănci locale.

Împrumuturile au de ceva timp scadenţe mai lungi - de la cel puţin şase luni, ajungând până la cinci sau şapte ani -, astfel că sumele care ajung la scadenţă sunt relativ mici. Pe parcursul următoarelor luni, scadenţele la datoria existentă nu depăşesc 2-3 miliarde de lei.

Diminuarea excesului de lei de pe piaţă s-a văzut deja la licitaţia organizată de Trezorerie la începutul săptămânii, când a fost nevoită să accepte un randament în creştere uşoară pentru a atrage suma planificată integral. Randamentul la certificatele pe un an a urcat la 6,73%, în creştere cu 0,04 puncte procentuale faţă de licitaţia precedentă, aceasta fiind însă prima dată din noiembrie când se întrerupe tendinţa de scădere.

La sfârşitul anului trecut, Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, atenţiona că excesul de lichidităţi care pe atunci împingea dobânzile în jos este mai mic decât anticipau mulţi jucători. El calcula că, pe medie zilnică, excesul de lichiditate fusese de circa un miliard de lei în a doua parte a anului 2010. În decembrie surplusul coborâse însă la 0,1 mld. lei. Chiar dacă se va epuiza excesul de lichidităţi de pe piaţă, dealerii vor putea să meargă cu titlurile deja deţinute la BNR, pentru a le refinanţa.

Guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat de altfel în conferinţa de presă de marţi că BNR este gata să ofere refinanţări băncilor la dobânda de 6,25% pe an (nivelul dobânzii de politică monetară) şi nu doar la 10,25% pe an (în prezent dobânda percepută la facilitatea de credit Lombard). El a spus că în prezent se menţine un uşor exces de lichidităţi pe piaţă, dar acesta este concentrat la 4-5 bănci, care ezită să împrumute şi alţi jucători, care ar avea nevoie de lei.

De altfel, în noiembrie şi decembrie BNR a raportat că avea în sold sume împrumutate băncilor prin operaţiuni repo. Totuşi, BNR nu organizase licitaţii deschise pentru operaţiuni repo, astfel că sumele au fost probabil împrumutate în cadrul unor tranzacţii bilaterale. Dealerii interpretează mesajul guvernatorului de marţi ca o promisiune că BNR va relua licitaţiile pentru operaţiuni repo dacă băncile vor avea nevoie de lichidităţi.