Concurenţă acerbă la privatizări: Varşovia şi Viena vor să atragă 30 mld. euro de la investitori, Bucureştiul se bâlbâie în amânări

Autor: Roxana Pricop 09.02.2011


Deficitele bugetare au aruncat guvernele din regiune într-o goană după banii din privatizări. Polonia vrea să obţină patru miliarde de euro prin vânzarea activelor de stat, bursa de la Viena estimează că ar putea strânge 24 de miliarde de euro, în timp ce la Bucureşti piaţa de capital aşteaptă ca promisiunile neonorate în trecut, cum ar fi listarea Romgaz, să devină realitate anul acesta.



Vânzarea de către stat a unui pachet de circa 9,6% din capitalul Petrom, cea mai valoroasă companie românească, prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti este proiectul cel mai aproape de finalizare. Pe lista de aşteptare mai sunt pachetele de acţiuni pe care statul le deţine la transportatorii Trangaz şi Transelectrica.

Din cele trei proiecte statul român se aşteaptă să strângă circa 600 de milioane de euro, însă competiţia pentru bani este acerbă în regiune: guvernul de la Varşovia şi-a planificat pentru 2011 privatizări ale unor companii din energie, petrol şi gaze, sănătate şi industria chimică, din care vrea să strângă aproape 4 miliarde de euro. Anul trecut, guvernul polonez a strâns 6 mld. euro privatizând bursa din Varşovia, compania energetică Tauron şi asigurătorul PZU.

Bursa de la Viena, care s-a consolidat prin achiziţii în regiunea Europei Centrale şi de Est, intră în hora privatizărilor şi estimează într-un comunicat oficial că statul austriac ar putea strânge aproape 20 miliarde de euro prin privatizarea unor companii din sectorul energetic (BEWAG, KELAG, Salzburg AG, TIWAG), a aeroporturilor din Graz, Innsbruck, Linz şi Salzburg, la care statul austriac să deţină 25% plus o acţiune. Alte 4 miliarde de euro pot fi obţinute prin lansarea unor oferte secundare de acţiuni la Poşta austriacă, la Telekom Austria, la Aeroportul din Viena şi la compania energetică Verbund.

Spre deosebire de bursa de la Bucureşti, pieţele de la Viena şi Varşovia au o reputaţie în domeniul privatizării companiilor de stat şi ar putea fi ţinte mult mai atractive pentru fondurile de investiţii internaţionale.

La BVB, în ultimii cinci ani statul a listat doar două companii: Transgaz şi Transelectrica, din care a strâns 100 milioane de euro, restul promisiunilor rămânând neonorate până în prezent.

Astfel, spre deosebire de Varşovia şi Viena unde zilnic se rulează sute de milioane de euro, la BVB tranzacţiile zilnice nu depăşesc 10 milioane de euro chiar şi după listarea Fondului Proprietatea.

"Polonia şi-a creat o bună reputaţie în ultimii ani şi poate obţine un preţ mult mai bun pentru activele scoase la privatizare", este de părere Laurenţiu Ciocârlan, director al Departamentului oferte primare la firma de brokeraj Raiffeisen Capital & Invest.

Polonia şi-a clădit o reputaţie planificând din timp privatizările, anunţând public resursele pe care vrea să le atragă din piaţă, comunicând cu investitorii străini, folosind vizitele diplomatice drept instrument de promovare a proiectelor şi de atragere a investitorilor străini, guvernul şi-a corelat strategia bursa de la Varşovia şi nu în ultimul rând s-a ţinut de promisiuni.

Şefii bursei de valori de la Viena sunt o prezenţă constantă în marile centre financiare ale lumii. Cel mai recent road show organizat de bursa vieneză a avut loc la Londra, unde alături de managementul operatorului bursier au participat companii austriece.

La Bucureşti, Bursa de Valori s-a uitat spre Guvern apteptând listările promise. Deşi Guvernul nu a avansat public nicio strategie de privatizare, nu a făcut nicio estimare privind sumele care ar putea fi atrase din privatizarea companiilor din sectorul energetic, bursa de la Bucureşti a sperat în fiecare dintre ultimii ani la privatizări.

Spre deosebire de Polonia, care a ajuns să aibă cea mai puternică piaţă de capital din regiune graţie privatizărilor, bursa de la Bucureşti nu a fost o prioritate pentru Guvernul României.

Din toamna anului trecut, bursa de la Bucureşti are însă un aliat în Franklin Templeton, administratotul Fondului Proprietatea, care este un susţinător activ al privatizării companiilor din sectorul energetic prin intermediul pieţei de capital.

"Cea mai bună şi eficientă metodă pentru ca guvernul român să îşi achite datoriile externe este să vândă din activele statului, care în mare parte sunt în sectorul energetic", a susţinut Greg Konieczny, directorul Fondului Proprietatea.

Cu toate acestea, statul întârzie să-şi concretizeze proiectele, iar listarea producătoruluid de gaze Romgaz Mediaş, promisă încă din 2010, a fost amânată pentru începutul lui 2012.

Mai mult, măsurile disperate ale statului de a strânge bani la buget, precum donaţia de 400 milioane de lei de la Romgaz, afectează în mod negativ percepţia investitorilor străini şi ar putea îngreuna misiunea Guvernului de a strânge bani de pe Bursă.