Exporturile, plus 28%. Ce va fi în 2011?

Autor: Mihaela Claudia Medrega 09.02.2011

Exporturile au crescut anul trecut peste aşteptări, cu 28% comparativ cu anul 2009, la 37,2 miliarde de euro, susţinute de cererea externă, însă perspectivele pentru perioada următoare nu sunt foarte favorabile, în opinia analiştilor.

Deşi au avut o evoluţie bună în 2010, exporturile nu au reuşit să antreneze revenirea economiei care a continuat să se zbată în recesiune, în absenţa redresării cererii interne. Potenţialul exporturilor este limitat, având în vedere ponderea redusă a acestora în PIB, de circa 30%.

Pentru acest an unii analişti anticipează încetinirea ritmului de creştere a exporturilor. Iar dacă în 2010 im­por­turile au crescut mai lent decât exporturile, pentru perioada următoare se anticipează inversarea situaţiei.

"Pe parcursul anului 2010, exporturile au avut o evolu­ţie peste aşteptările de la începutul anului. Însă, rigiditatea creditării sectorului real, lipsa stimulilor fiscali şi incertitu­dinea fiscală şi legislativă, ar putea afecta negativ perfor­man­ţa exporturilor pe viitor, mai ales că se întrevede o încetinire a creşterii economice în Uniunea Europeană, principalul nostru partener comercial", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Deficitul comercial s-a contractat anul trecut cu aproape 5%, la 39,8 miliarde de lei, în condiţiile în care exporturile au crescut cu un ritm mai accelerat decât importurile.

"Pentru 2011 ne aşteptăm la o oarecare adâncire a deficitului, însă nu semnificativă. Faţă de valorile foarte mari înregistrate în 2007-2008, evoluţia deficitului comercial reprezintă o echilibrare şi nu implică riscuri pentru atractivitatea ţării în faţa investitorilor străini", a spus Rozalia Pal, economistul-şef al Unicredit Ţiriac.

În 2010 revenirea cererii pe pieţele străine şi cursul de schimb avantajos au adus o creştere nesperată a exporturilor. Dinamica ridicată de creştere s-a datorat investiţiilor substanţiale în capacităţile productive din anii anteriori şi stabilizării cursului de schimb în jurul nivelului de echilibru, apreciază Hăncilă.

Septembrie, octombrie şi noiembrie au adus chiar recorduri istorice pentru valoarea lunară a exporturilor, care a oscilat în jurul a 3,5 -3,6 mld. euro. Hăncilă a adus în discuţie creşterea semnificativă a exporturilor în ţările din afara UE, susţinând necesitatea intervenţiei statului pentru sprijinirea exportatorilor. "Remarcăm potenţialul ridicat de creştere al exporturilor româneşti în ţările din afara UE, unde s-a înregistrat în 2010 un ritm de creştere de 38,7% an/an comparativ cu 24,4% în ţările intra-UE, ceea ce este un argument pentru ca statul să-i sprijine pe exportatorii noştri să pătrundă pe pieţele din afara UE cu ritmuri înalte de creştere." Pe parcursul anului s-a observat schimbarea structurii exporturilor, remarcându-se scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată mai mare.

"S-a observat schimbarea structurii exporturilor prin scăderea ponderii maşinilor şi echipamentelor

(-0,4% vs. 2009) şi a produselor manufacturate (-0,9 % vs. 2009) şi creşterea ponderii în structura exporturilor a materiilor prime (Ă1%), a produselor agroalimentare, băuturi şi tutun (0,3%) şi a produselor chimice (0,7%), adică o scădere a ponderii produselor cu valoare adăugată mai mare", a spus Hăncilă.

Vânzarea de maşini produse la Mioveni pe pieţe ca Germania, Franţa sau Italia a reuşit să readucă exporturile României la nivelul de dinainte de criză.

Daciile de la Piteşti şi telefoanele Nokia made in Cluj au fost vedetele în 2010.

Ritmul de creştere a importurilor a decelerat pe fondul scăderii consumului privat, a cererii interne, după implementarea măsurilor de austeritate. Anul trecut s-a înregistrat o creştere de 19,9%, la 46,7 mld. euro.