Prin birourile din Bucureşti suflă vântul, dar se poate mai rău. Topul birourilor goale din regiune

În medie, din şase clădiri de birouri din Bucureşti una este complet goală, dar sunt capitale în regiune unde situaţia este chiar mai complicată pentru dezvoltatorii imobiliari, cele mai multe birouri disponibile fiind în Budapesta, reiese din calculele ZF, pe baza informaţiilor furnizate de firma de consultanţă imobiliară CB Richard Ellis.

Astfel, în Budapesta, Viena şi Praga sunt birouri goale mai multe decât în Bucureşti, în condiţiile în care cele trei oraşe au o tradiţie mai mare pe piaţa centrelor de afaceri şi un stoc mai mare de clădiri de birouri.

În aceste condiţii, în capitala Ungariei suprafaţa spaţiilor de birouri disponibile se ridică la 630.000 de metri pătraţi, echivalentul a 20 de clădiri de 18 etaje cu suprafeţe de 1.700 de metri pătraţi per etaj, în timp ce suprafaţa spaţiilor de birouri disponibile în Bucureşti este de circa 340.000 de metri pătraţi, potrivit datelor CBRE, care a calculat o rată de neocupare de 17%.

În Viena, deşi gradul de ocupare este mult mai redus faţă de cel din Bucureşti, de doar 5,5%, suprafaţa spaţiilor de birouri disponibile este mai mare, ridicându-se la circa 550.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care capitala Austriei are un stoc de peste 10 milioane de metri pătraţi, cât Budapesta, Varşovia şi Bucureştiul la un loc.

Viena s-a dezvoltat drept un puternic centru financiar în regiune, astfel că aproape jumătate din populaţia oraşului lucrează în clădiri de birouri, în timp ce în Bucureşti ponderea este de doar 7-8% din numărul total de locuitori.

"Rata de neocupare în regiune variază în funcţie de gradul de dezvoltare al segmentului de birouri - 5,5% într-o piaţă matură precum Viena, peste 26% în Belgrad.

Bucureştiul se încadrează într-o medie generală, dar se observă aici cea mai mare creştere faţă de primul trimestru din 2009, de la 6,2% la 17%", spun reprezentanţii CBRE.

Cel mai mare grad de neocupare, în capitala Serbiei, reprezintă însă doar 130.000 de metri pătraţi de spaţii goale, în condiţiile în care Belgradul are doar 500.000 de metri pătraţi de birouri, de patru ori mai puţin decât în Bucureşti.

O constantă valabilă însă pentru toate capitalele din regiune este însă reducerea volumelor de investiţii în proiecte de birouri, în condiţiile în care rata de neocupare este în toate oraşele net mai ridicată decât la începutul anului 2009.