O nouă criză financiară în 2015? Fondurile speculative o pot aduce

"Nu toate problemele fundamentale au fost rezolvate", crede Wilkinson. "Problemele care au declanşat criza anterioară, o politică monetară relaxată şi dezechilibre comerciale, sunt acum de fapt mai pronunţate".

Mesajul lui Wilkinson contrastează cu tonul optimist al multora din participanţii la Forumul Economic Mondial anual de la Davos, dornici să evidenţieze progresul înregistrat după doi ani de criză.

"Reformele sistemice realizate sunt semnificative", declara ministrul canadian al finanţelor Jim Flaherty.

Raportul de 24 de pagini al lui Wilkinson, "The Financial Crisis of 2015: An Avoidable History" nu este la fel de optimist. Acesta descrie modul în care băncile, nedispuse să accepte o rentabilitate a capitalului (ROE) mai mică ce rezultă din cerinţe mai mari de capital, ar putea alimenta un nou bubble urmărind randamente mai mari pe pieţele de materii prime sau pe cele emergente. Autorităţile, concentrându-şi constrângerile asupra băncilor, ar putea împinge asumarea de riscuri în domeniul fondurilor nereglementate care ar putea pune de asemenea sistemul în pericol.

Raportul îndeamnă directorii de bănci şi acţionarii să accepte faptul că randamentele din trecut nu sunt sustenabile şi că trebuie să monitorizeze riscurile mai strict, în special în zone care generează profituri neobişnuit de mari.

"Băncile trebuie să se bazeze pe un nivel mai redus de îndatorare", declară Wilkinson, 38 de ani, care are o diplomă în inginerie de la Trinity College din cadrul University of Cambridge şi lucrează în cadrul Oliver Wyman din 1993, unde se concentrează pe managementul riscului.

Temerile lui Wilkinson sunt în parte legate de faptul că dacă sistemului i se permite să revină la vechile obiceiuri, guvernele copleşite de datorii ar putea să nu fie capabile să facă faţă consecinţelor unei noi crize.

"Dacă va apărea o nouă criză bancară, guvernele occidentale nu vor fi capabile să stabilizeze sistemul, după ce şi-au folosit întreg arsenalul pe ultima rundă de injecţii fiscale", se arată în raport.

Aceeaşi temă au avut-o discuţiile din cadrul unui dineu de la Davos de pe 28 ianuarie.

Astfel, s-a luat în discuţie ce s-ar întâmpla dacă o bancă importantă ar fi lăsată să se prăbuşească. Concluzia a fost că guvernele nu au ca alternativă decât să vină în sprijinul oricărei bănci multinaţionale cu probleme pentru că nu există un sistem pentru un faliment controlat.

Dacă un guvern ar fi incapabil să salveze o astfel de bancă, consecinţele ar fi dramatice.

Finanţiştii prezenţi la Davos în acest an nu au discutat prea mult pe marginea viitoarelor ROE sau a unor potenţiale bule. În schimb, aceştia au organizat petreceri şi întâlniri cu clienţii.

"În Davos, a fost foarte mult optimism şi sunt destul de surprins de acest fapt, în special în ceea ce-i priveşte pe directorii de companii", a declarat Tarun Jotwani, director în cadrul Nomura.

Când bancherii nu erau ocupaţi cu atragerea de clienţi, aceştia îşi făceau griji în legătură cu politica fiscală a guvernelor din Statele Unite sau Europa Occidentală, sau reiterau rolul pe care sectorul financiar îl joacă în creşterea economică. Un element din raportul lui Wilkinson a fost frecvent menţionat: faptul că accentul pus pe reglementarea băncilor ar putea împinge asumarea de riscuri în domeniul fondurilor de hedging sau al altor tipuri de companii financiare nereglementate.

În timp ce cancelarul german Angela Merkel a declarat că au fost luate prea puţine măsuri pentru preîntâmpinarea unei noi crize, politicienii s-au concentrat în principal pe a-şi apăra eforturile de readucere a economiilor pe creştere, de reducere a inflaţiei şi soluţionare a crizei datoriilor din ţări europene ca Grecia şi Irlanda.

Alţi oficiali, printre care secretarul Trezoreriei americane Timothy F. Geithner, preşedintele Bundesbank Axel Weber şi ministrul de finanţe spaniol Elena Salgado, au încercat să ofere asigurări că politicile asumate vor duce la creştere şi vor preîntâmpina o criză în Europa.