Numărul de contracte de muncă se apropie iar de 6 milioane. Îşi revine piaţa muncii?
Numărul de contracte de muncă în vigoare a fost de aproape 6 milioane la sfârşitul lunii ianuarie, fiind în creştere faţă finele lui 2009, când era de 5,92 milioane, dar este încă la o distanţă mare faţă recordul înregistrat în 2008, când la inspectoratele teritoriale de muncă erau peste 6,26 milioane de contracte de muncă active.
Specialiştii rămân însă rezervaţi în ceea ce priveşte eventuala revenire a pieţei muncii, deşi numai în perioada decembrie 2009 - ianuarie 2010 în evidenţele Inspecţiei Muncii au intrat peste 398.000 de noi salariaţi.
"Cu 53.000 de contracte de muncă nou-încheiate şi cu alte 1,5 milioane de contracte şterse din evidenţele inspectoratelor de muncă în 2010 este evident că din cifre nu se poate vorbi de un semnal de încredere pe piaţă. Nu ştiu până când va dura situaţia, dar până una-alta nu se văd semne de revenire a pieţei muncii", este de părere Mariana Câmpeanu, economistă şi statisticiană care a fost ministru al muncii în timpul guvernului Tăriceanu.
Cu toate acestea, angajatorii din IT şi auto au anunţat că vor face cel puţin 8.000 de noi angajări în acest an. Fie că deschid noi filiale sau dezvoltă un nou segment de business, companii precum Cora, Auchan, H&M, HP, Fujikura Automotive sau ING continuă investiţiile şi au anunţat deja câteva mii de locuri de muncă în toată ţara.
Totuşi, peste 3 milioane de contracte de muncă au fost încetate în 2009 şi 2010, mai arată statisticile Inspecţiei Muncii, care includ atât contractele permanente de muncă, cât şi pe cele încheiate pentru perioade determinate de timp. De asemenea, datele de la Inspecţia Muncii nu arată câte dintre aceste încetări de contracte au reprezentat demisii şi câte au fost rezultatul unor concedieri.
Pe de altă parte, numărul de contracte de muncă active şi raportate prin intermediul aplicaţiei ReviSal (registrul general de evidenţă a salariaţilor, care culege datele de la angajatori din 2006 încoace) nu reflectă şi numărul total de salariaţi din economie, având în vedere că există angajaţi care au mai multe contracte de muncă.
O cifră privind numărul de salariaţi mai există şi la Institutul Naţional de Statistică (INS), care raporta la finele lunii septembrie un număr de 3,2 - 3,5 milioane de salariaţi pentru sectorul privat. Atunci când îşi face statisticile, INS nu colaborează cu Inspecţia Muncii, care are un departament de evidenţă a muncii care centralizează numărul de angajaţi pe baza statelor de plată trimise lunar de către angajatori. Totuşi, nici măcar datele INS, bazate pe rezultatele unor anchete care nu iau în calcul firmele care au mai puţin de 4 salariaţi, nu reflectă numărul total de salariaţi din România, deşi oficial avem o populaţie ocupată de peste 9 milioane de oameni.
"Cea mai bună evidenţă a salariaţilor putea fi făcută de către Casa de Pensii înainte de apariţia declaraţiei unice, pentru că acolo exista atât o evidenţă a numărului de contribuabili, cât şi numărul persoanelor asigurate. În toată lumea însă, datele de la Statistică sunt folosite ca reper pentru evidenţa salariaţilor, pentru că sunt date pe care le pot compara tot cu statisticile lor din anii anteriori", a mai spus Câmpeanu, care a condus Casa Naţională de Pensii înainte să fie ministru al muncii.
O altă sursă prin care se poate afla numărul de salariaţi din mediul privat este reprezentată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), instituţie care centralizează bilanţurile fiscale ale tuturor companiilor din România. Numărul de angajaţi este unul dintre principalii indicatori pe care firmele trebuie să-i raporteze în fiecare din bilanţurile depuse la ONRC, pe lângă cifra de afaceri şi profit/pierdere. Potrivit datelor ONRC, la finele anului 2009 toate companiile din România care şi-au depus bilanţul aveau împreună 4,5 milioane de salariaţi. În aceeaşi perioadă, Inspecţia Muncii raporta peste 5,92 de contracte de muncă active.