Strategia pentru IMM-uri, proiect care a consumat peste 800.000 €, va aduce o creştere cu 10% a exporturilor

Un proiect câştigat de Ministerul Economiei, care a avut o finanţare din fonduri europene de peste 820.000 de euro, va conduce la o creştere de 10% a numărului de firme mici şi mijlocii, dar şi a numărului de angajaţi din IMM-uri, precum şi o creştere a exporturilor, potrivit Andreei Paul Vass, consilierul premierului Emil Boc.

"Prin toate măsurile şi acţiunile, strategia îşi propune creşterea numărului de IMM-uri cu 10%, a numărului de salariaţi din sistem cu 10%, avansul investiţiilor cu 15%, a exportului cu 10%. De asemenea, productivitatea va creşte cu 5%, iar creşterea contribuţiei la valoarea adăugată cu 5%", a spus ieri Paul Vass, prezentă la seminarul "Talks about SMEs" organizat de Mediafax. În ceea ce priveşte obiectivul strategiei care vizează extinderea prezenţei IMM-urilor pe piaţa externă, ea a precizat că acest lucru este favorizat de situaţia dificilă din Egipt şi Tunisia, marile corporaţii internaţionale fiind în căutarea de noi distribuitori în domeniul textilelor, încălţămintei, farmaceutic, cablaje şi componente auto. Ministerul Economiei a lansat anul trecut strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM în 2009-2013, elaborată de consorţiul KPMG şi Finas Consulting. Proiectul a fost contestat de reprezentanţii mediului de afaceri, care au cerut refacerea acestuia.

"Atât 2010, cât şi 2009 au reprezentat ani dificili pentru economie, aşa cum o arată şi majoritatea indicatorilor economici. Chiar dacă din perspectiva exportului am stat bine şi am reuşit să recuperăm puţin din handicapul lui 2009, ceilalţi indicatori nu au înre-gistrat îmbunătăţiri. În ceea ce priveşte demografia firmelor, cred că ne aflăm în aceeaşi situaţie de declin din 2009; chiar dacă au fost înregistrate firme noi, numărul acestora nu a reuşit să recupereze declinul înregistrat în anul 2009, când s-au înregistrat peste 133.000 de suspendări de activitate", a spus Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare.

Fundaţia Post-Privatizare (FPP) a realizat Raportul Anual al Sectorului IMM din România - ediţia 2010, care prezintă o radiografie a situaţiei întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 2009. Potrivit raportului, 133.000 de IMM-uri şi-au suspendat acti-vitatea în 2009, în timp ce 116.000 de noi firme au fost înfiinţate. Cele mai multe firme care au fost închise au fost din domeniul serviciilor de intermediere imobiliară, construcţii, industrie şi servicii de administrare şi sprijin, comerţ. De asemenea, la sfârşitul anului 2009 numărul mediu anual de salariaţi în sectorul IMM era de 2,6 milioane de persoane, faţă de 2,95 milioane în anul 2008, ceea ce înseamnă pierderea a 333.273 locuri de muncă. Sectorul IMM-urilor a înregistrat un recul în 2009 şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri, care a scăzut cu 12% faţă de 2008, întreprinderile mijlocii fiind cele mai afectate, în condiţiile în care au raportat afaceri cu 17% mai mici. Mai mult, volumul valoric al comerţului exterior derulat de sectorul IMM a scăzut în 2009 faţă de 2008, atât pentru exporturi, cât şi pentru importuri. Peste o treime, respectiv 35,4% din volumul total al exporturilor din România în anul 2009, a fost realizat de sectorul IMM, ponderea specifică a acestuia fiind în creştere faţă de anul 2008.

Băncile stau "călare" pe bani, iar mediul de afaceri nu este finanţat, iar fără finanţare nu există şanse de relansare economică, a fost de părere Ioan Hidegcuti, preşedintele directoratului Fondului Român de Contragarantare. "Trebuie să fim realişti, în axa bănci, IMM, fonduri de garantare şi contragarantare există în continuare fracturi care nu pot duce decât la lipsa finanţării, ceea ce întârzie apariţia elementelor de relansare economică. Nu avem nicio şansă, nu există relansare economică fără finanţare. Este vorba de prăbuşirea încrederii între bănci şi mediul de afaceri. Nici sistemul de garantare şi contragarantare nu este destul de adaptat la situaţia actuală", a spus Hidegcuti. El a arătat că prin politica monetară băncile au la dispoziţie lichidităţi, dar din cauza "prăbuşirii" încrederii între sistemul bancar şi mediul de afaceri nu finanţează firmele.