Top 20 al celor mai mari proprietari de bovine din România. Cel mai mare are 3.086 de vaci

Autor: Gabriel Razi 17.02.2011

Investitorii italieni, greci, evrei, francezi, olandezi, ciprioţi şi libanezi controlează jumătate din primele 20 de companii care au cel mai mare număr de bovine din România.



Cel mai mare proprietar de bovine din România este compania Primo Cezar din Braşov, care avea anul trecut un efectiv de peste 3.000 de animale, conform Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA).

Primo Cezar are 24 de angajaţi şi a derulat afaceri de 5,8 mil. euro în 2009, înregistrând un profit brut de 200.000 de euro, potrivit celor mai recente date ale Ministerului de Finanţe (MF).

Firma este deţinută în parteneriat de Cezar Manuel Florescu şi omul de afaceri de cetăţenie olandeză Dirk-Jente Lickle Kuipers.

Alţi oameni de afaceri, precum Şandor Komporaly şi Catălin Gălan, controlează mai multe firme care au un efectiv total de peste 4.000 de capete de bovine.

Cei doi deţin compania Rom Balkanellas în parteneriat cu omul de afaceri de naţionalitate greacă Dimitros Gazaros, fiind şi proprietarii companiei Romland Transilvania, care are un efectiv de aproape 1.400 de bovine.

"Nu sunt eu cel mai mare proprietar de bovine, sunt unul dintre cei mai mari, sunt şi alţii care au mai multe bovine pe mai multe firme", este de părere Cezar Florescu, acţionarul companiei Primo Cezar.

Rom Ballkanelas, controlată de oamenii de afaceri Şandor Komporaly şi Cătălin Gălan, cu afaceri în 2009 de aproape 2 mil. euro, un profit brut sub 10.000 de euro şi opt salariaţi, conform MF, se clasează pe locul al doilea în topul proprietarilor bovine cu un efectiv puţin sub 3.000, conform APIA.

Romland Transilvania, cealaltă companie ai cărei acţionari sunt Komporaly şi Gălan, se află pe locul al şaptelea în topul celor mai mari proprietari de bovine. Romland Transilvania are cinci angajaţi, a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 2,2 mil. euro şi un profit de 13.000 de euro, conform MF.

Ministerul Agriculturii nu ştie cine sunt marii proprietari de bovine

Maria Toma, director general adjunct al Direcţiei generale pentru politici în zootehnie şi industria alimentară, spune că reprezentanţii MADR comunică cu partenerii de dialog social (asociaţiile profesionale care reprezintă interesele crescătorilor - n. red.) şi nu direct cu proprietarii.

"Nu ştim cine sunt marii proprietari de bovine. Avem relaţii cu partenerii de dialog social, cu asociaţiile care reprezintă interesele proprietarilor", spune Maria Toma.

Ea menţionează că anul trecut s-au realizat întâlniri frecvente între reprezentanţii ministerului şi asociaţiile profesionale din zootehnie, cea mai mare parte a acestora fiind organizate la cererea asociaţiilor profesionale.

"Avem multe dialoguri cu asociaţiile. Am avut anul trecut cel puţin zece astfel de întâlniri, ne-am consultat cu ei de multe ori. Întâlnirile s-au realizat de multe ori la cererea asociaţiilor", spune directoarea MADR.

Mircea Ciurea, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), spune că anul trecut au avut loc întâlniri cu reprezentanţii MADR, însă precizează că autorităţile nu oferă suficient sprijin fermierilor.

"Am avut întâlniri de multe ori cu reprezentanţii MADR, însă piedicile legislative ne îngreunează activitatea, măsurile de susţinere nu sunt suficiente", spune Mircea Ciurea.

Subvenţii de 115 milioane de euro

Anul trecut proprietarii de bovine au primit subvenţii în valoare de circa 115 mil. euro pentru 1,2 milioane de bovine, în cuantum de 410 lei pentru fiecare animal deţinut de fermierii cu mai mult de trei vite, conform MADR.

În primele nouă luni ale anului trecut, în România erau 2,4 milioane de bovine, conform MADR. Astfel, jumătate din bovinele existente în ţara noastră au primit anul trecut subvenţii de la stat. Compania Primo Cezar, cel mai mare proprietar, este şi cel mai mare beneficiar al subvenţiilor, primind anul trecut de la stat peste 300.000 de euro.

Marile ferme de bovine preferă exportul

Cezar Florescu, acţionarul companiei Primo Cezar, spune că şi-a orientat afacerile că-tre pieţele externe pentru că preţurile pe care le obţine sunt mai bune decât cele din România, iar plăţile se fac mai rapid.

"Comercializăm bovine pentru export. Există cerere şi pe piaţa din România, dar preţurile pe care le obţinem la export sunt mai bune", spune Florescu.

Aceeaşi strategie este adoptată şi de compania Real Friuli din Arad, un alt mare proprietar de bovine. "Lucrăm de 18 ani numai pentru export pentru că în România nu avem cerere, nu există tradiţie pentru carnea de vită", afirmă Vasile Ienaga, director al Real Friuli.

Ferma Real Friuli din Arad are 950 de bovine şi în 2009 a derulat afaceri de circa 3 mil.euro şi a înregistat un profit de 15.000 de euro, conform MF.

Vasile Ienaga spune că Real Friuli are capital integral italian, fiind o afacere de familie.

Mircea Ciurea, preşedintele FCBR, spune că producătorii români nu au suficientă putere financiară pentru a îngrăşa suficient animalele, fiind astfel nevoiţi să le exporte odată ce au atins maturitatea. "Marii proprietari exportă pentru că măsurile de susţinere nu sunt suficiente. Tineretul mascul pleacă la export pentru că statul nu oferă sprijin pentru îngrăşarea animalelor", spune Mircea Ciurea. El precizează că o parte din bovinele tinere exportate de România se întorc în ţară ca produs finit odată ce în străinătate au fost îngrăşate până la 800-1.000 de kilograme în viu.

Pieţele ţintă sunt cele din UE şi Croaţia

Vasile Ienaga, directorul Real Friuli, spune că firma pe care o conduce cumpără bovine tinere pentru a le îngrăşa şi vinde ulterior în Uniunea Europeană şi Croaţia.

"Ne ocupăm cu îngrăşarea bovinelor pentru a le vinde ulterior în Uniunea Europeană şi în Croaţia. Achiziţionăm bovine tinere din judeţele din Transilvania pe care le ţinem la ferma noastră din judeţul Arad. În ultima perioadă ne-am orientat către piaţa poloneză, vindem bovinele acolo atât către persoane fizice, cât şi către micii fermieri de acolo", spune Vasile Ienaga.

Cezar Florescu, acţionarul Primo Cezar, spune că piaţa din Croaţia este o ţintă tentantă atât pentru consumul ridicat de carne de vită, cât şi pentru că acolo sunt fermele mari care exportă către Italia, cea mai mare piaţă pentru carne de vită din Europa.

"Vindem către Croaţia pentru că această ţară este o mare consumatoare de carne de vită, însă ei la rândul lor vând mai departe către Italia, care este cel mai mare consumator de carne de vită din Europa", spune Florescu.

Fermele mai mici furnizează carne de vită pentru piaţa internă

Florin Lazăr, proprietarul companiei Ferma Zootehnică din Baia Mare care are peste 300 de bovine, spune că se orientează cu precădere spre piaţa internă. "Cumpărăm bovine tinere de la micii fermieri pentru sacrificare, piaţa ţintă este cea internă. Furnizăm produse pentru retailerii Billa şi Profi", afirmă Lazăr.

El precizează că animalele pe care le comercializează sunt adulte, având o greutate cuprinsă între 400 şi 600 kg.

Ferma Zootehnică a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 23 de milioane de euro, un profit de 700.000 de euro, având 215 angajaţi, conform celor mai recente date ale MF.

Marii proprietari de bovine din România se orientează către pieţele externe datorită preţurilor mai bune şi ca urmare a lipsei de tradiţie pentru carnea de vită în România, spune Anca Ponta, reprezentanta companiei Interglobal, care deţinea 800 de bovine în 2010.

"Vindem la export pentru că obţinem preţuri mai bune, pentru baby beef (viţei - n. red.) încasăm între 10 şi 16 lei/kg, iar pentru marfa mai mare încasăm 8-9 lei/kg, faţă de aproximativ 7 lei/kg în România", spune Anca Ponta.

Companiile care au un număr mare de bovine preferă să se concentreze pe creşterea taurilor, iar abatoarele din România preferă vacile, este de părere Ioan Cristolovean, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine (ACT) Braşov. "Abatoarele preferă mai mult vacile, taurii sunt preferaţi pentru specialităţi", spune Cristolovean.

Abatoarele din România se orientează către furnizorii externi pentru că marile ferme din Europa sacrifică animalele în momentul în care ating greuţăţi de 1.000 de kilograme în viu, faţă de 400-500 kg în ţara noastră. Astfel, marii jucători de pe piaţa europeană a fermelor de bovine pot oferi preţuri inferioare celor din România.

Piaţa europeană a cărnii de vită este în scădere de cinci ani

În Uniunea Europeană producţia de carne de vită a înregistrat scăderi în fiecare dintre ultimii patru ani, coborând de la 8 milioane de tone în 2007 până la 7,7 milioane de tone în 2010, o reducere de aproape 5%.

Scăderea are loc pe fondul creşterii costurilor de întreţinere a animalelor şi ca urmare a preţurilor mici pe care le oferă procesatorii.

România a produs în primele nouă luni ale anului trecut 213.000 tone de carne de vită, conform MADR. Astfel România ar deţine o cotă de 2,7% din piaţă cărnii de vită la nivelul Uniunii Europene.

Totuşi, efectivele de bovine din România se încadrează în trendul european înregistrând scăderi în ultimii trei ani. Dacă în perioada 2001-2007 efectivele de bovine din România s-au situat în jurul valorii de 2,8 milioane de capete, începând de anul următor acestea s-au redus ajungând la 2,4 milioane de capete în 2010, o scădere de aproape 12% în patru ani.

Analiştii estimează că producţia totală de carne de vită din Uniunea Europeană va continua să scadă urmând să atingă 7,6 milioane de tone în 2014.