Cât de alarmante sunt pierderile sistemului bancar şi cât de uşor se poate reveni pe profit

Când pe plus, când pe minus a fost sistemul bancar în ultimii doi ani, după standardele româneşti de contabilitate (RAS). De la 20 de bănci care au încheiat 2009 cu pierderi, în 2010 s-a ajuns la 22.

Pe de altă parte, majoritatea băncilor raportează rezultate calculate după standardele internaţionale, care de altfel vor fi adoptate de întreaga piaţă de la 1 ianuarie 2012, şi au continuat să anunţe profituri.

Nici banca centrală nu se arată îngrijorată de imaginea pierderilor din RAS, considerând că solvabilitatea instituţiilor de credit rămâne confortabilă (14,6%).

Pierderile rezultate la nivelul sistemului se arată a fi şi extrem de volatile. De la un profit net de 4,4 mld. lei la sfârşitul lui 2008, în ianuarie 2009 piaţa înregistra un minus de 118 mil. lei. În martie 2009 pierderea creştea la 209 mil. lei, pentru ca în aprilie să se transforme într-un profit de 81 mil. lei. Similar, în 2010 sistemul bancar era pe plus, cu 440 mil. lei în martie, pentru ca în august să ajungă la o pierdere de 718 mil. lei.

În vară, bancherii se luptau cu varianta iniţială a Ordonanţei 50 privind creditele pentru persoane fizice, iar spectrul unor pierderi catastrofale era agitat inclusiv de BNR. La nouă luni, multe bănci care au raportat rezultate la nivel local nu au omis să invoce efectele ordonanţei ca explicaţie pentru deteriorarea rezultatelor.

Ordonanţa a fost modificată de-abia în decembrie, însă piaţa bancară s-a mai redresat în trimestrul al patrulea: pierderea de 718 mil. lei înregistrată în august s-a înjumătăţit până în decembrie, când a ajuns la 304 mil. lei.

Pe parcursul celor doi ani de recesiune, marcaţi în acelaşi timp de proasta imagine publică a breslei, bancherii au avut multe dileme: dacă raportau profit, riscau să fie acuzaţi că au făcut-o cu preţul falimentării clienţilor, dacă raportau un profit în scădere dramatică, riscau să fie acuzaţi de inabilitate managerială şi slabă gestionare a riscurilor, dacă raportau pierdere riscau să le fugă clienţii cu depozite.

Cu sau fără pierderi la nivelul pieţei, solvabilitatea medie a sistemului bancar s-a îmbunătăţit în 2010. De la niveluri de 13,7% la sfârşitul lui 2007 şi 13,16% în martie 2009, în martie 2010 se ajunsese la 14,2%, iar în decembrie la 14,6%.

Capitalul social al băncilor a crescut cu aproape 18% în cursul anului trecut, până la circa 17 mld. lei, după o creştere de 8% în 2009. Şi totuşi, FMI a avertizat în ultimul raport de evaluare a României asupra situaţiei "câtorva bănci mici". Acestea ar cumula active reprezentând mai puţin de 2% din activele totale ale sistemului, au înregistrat o deteriorare rapidă a portofoliilor de credite şi au provizioane mai mici decât media sistemului, astfel încât autorităţile va trebui să menţină vigilenţa în privinţa instituţiilor de credit respective. Băncile mici nu au însă prea mulţi deponenţi şi oricum plafonul de garantare a urcat la 100.000 de euro, riscul sistemic fiind redus.

Luna octombrie a anului trecut a consemnat oprirea trendului de scădere a numărului de salariaţi din sistemul bancar. În noiembrie şi decembrie 2010 personalul chiar a crescut cu aproape 80 de oameni, ajungând la 66.753.

Mai multe bănci mari au tatonat şi deschiderea de unităţi, pregătindu-se pentru momentul dezgheţării pieţei. Per ansamblu, în 2010 numărul unităţilor a scăzut cu 255 (cât reţeaua unei bănci mari), faţă de o reducere de 127 în 2009. De asemenea, în doi ani personalul bancar s-a redus cu aproape 5.000 de oameni. Şi totuşi, piaţa a fost pe pierdere la sfârşitul lui 2010.

Marele vinovat sunt considerate cheltuielile cu provizioanele pentru credite care devin improbabil de recuperat. Intrarea unui client mai mare în insolvenţă poate "şterge" mare parte din profitul unei bănci calculat după standardele locale. La sfârşitul lui 2010 sistemul bancar avea un stoc de provizioane de 23,5 mld. lei (aproape 5,5 mld. euro), care acoperea creditele clasificate ca restante şi îndoielnice, în volum de circa 19,3 mld. lei.

În ultimii doi ani, provizioanele băncilor s-au triplat, ceea ce concordă cu imaginea trecerii de la un profit general de 4,4 miliarde de lei în 2008 la o pierdere de 304 milioane de lei în 2010. Şi totuşi, lucrurile nu stau la fel pentru toate băncile. Unele nu au avut nevoie de provizioane atât de mari, în timp ce pentru altele costurile s-au dovedit greu de suportat.

Rămâne de văzut cum se va schimba imaginea solidităţii sistemului bancar anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a standardelor internaţionale de raportare. După cum spun bancherii, provizioanele vor scădea, pentru că vor putea deduce într-un grad mai mare valoarea garanţiilor, iar profiturile vor creşte (sau se va putea trece mai uşor de la pierdere pe profit). Altminteri, de ani de zile persistă discuţia privind numărul prea mare de bănci.

"Ultimii doi ani întăresc concluzia că o cotă de piaţă mai mică de 4 - 5% îţi diminuează sustenabilitatea din punctul de vedere al profitului, iar piaţa nu are altă soluţie decât să se concentreze. Băncile foarte mici n-au cum să supravieţuiască decât pe nişe extrem de lucrative", comentează Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank.