Ultima formă a Codului muncii: perioadă de probă de 90 de zile şi dispare CCM

Perioada de probă va fi de maximum 90 de zile calendaristice, atât pentru funcţiile de execuţie, cât şi pentru cele de conducere, iar prevederile privind stabilirea contractelor colective de muncă au fost abrogate, acestea fiind principalele modificări din ultima formă a Codului muncii obţinută de MEDIAFAX.

"Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice. Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice", prevede articolul 31 din ultima formă a proiectului de modificare a Codului muncii.

Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. Perioada în care se pot face angajări succesive de probă pentru acelaşi post este de maximum 12 luni.

În ceea ce priveşte perioada de probă la angajare, Guvernul propunea 45 de zile pentru funcţii de execuţie şi 120 de zile pentru cele de conducere. Sindicatele au insistat însă ca perioada de probă să nu depăşească 90 de zile în niciunul dintre cazuri.

De asemenea, articolul 123 se modifică, astfel că salariaţii de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 25 la sută din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată. În vechea formă era prevăzut un spor de 15 procente.

Cele cinci confederaţii sindicale au anunţat că vor decide luni formele de protest, nemulţumite de modificările aduse Codului muncii, care dezavantajează angajaţii. De asemenea, toate prevederile referitoare la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional sunt abrogate în ultima formă a proiectului, fiind abrogate toate articolele de la 238 la 247, care fac referire la contractele colective de muncă.

Contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate şi la nivel naţional. Contractele colective de muncă se pot încheia şi la nivelul unor grupuri de angajatori, denumite în continuare grupuri de angajatori, prevede articolul 240 din Codul muncii în vigoare.

"Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toţi salariaţii angajatorului, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel, pentru toţi salariaţii încadraţi la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ţară, în cazul contractului colectiv de muncă la nivel naţional. La fiecare dintre nivelurile prevăzute la art. 240 se încheie un singur contract colectiv de muncă", potrivit articolului 241.

Totodată, în ultima variantă a proiectului Codului muncii este abrogat şi articolul 242, care prevede că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, ce nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate.

BPN al PDL i-a mandatat pe premier şi pe ministrul muncii să finalizeze în cursul acestei săptămâni Codul muncii.