Statuile de ceară se îndreaptă spre Viena/ de Ziarul de Duminică

Anaid Art Gallery găzduieşte expoziţia "Eye Candy" (foto 1), semnată de Mihai Florea, curator Diana Dochia. Publicul va putea viziona lucrările până pe 5 martie.

Omul contemporan este bombardat de reclame, fie că vine vorba de panouri stradale, de reclame TV, de reviste etc. Aproape întotdeauna imaginea produsului este însoţită sau prezentată de un model feminin ce se înscrie în conceptul "90-60-90 cm". Imaginea modelului feminin vinde produsul comercial: de la banalele obiecte de uz casnic, la vacanţele petrecute pe insule superbe, la maşini scumpe sau la vile de lux. Preocuparea artiştilor faţă de societatea de consum îşi are rădăcinile în arta pop a anilor 1960.

Expoziţia "Eye Candy" semnată Mihai Florea îi satirizează în egală măsură atât pe cel care produce reclama, cât şi pe cel care o promovează şi consumă. Societatea contemporană este o societate "extraambalată", după cum afirmă artistul, o societate în care femeia devine în sine o parte a produsului consumat. Ea are rolul de a ispiti, de a atrage posibilii clienţi.

Expoziţia este conturată în patru secţiuni: Useful Objects (Obiecte banale), Flags (Steaguri), Candy Eyes (Ochi dulci), Worship (Veneraţie).

Mihai Florea este absolvent al Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti.

Cele mai importante realizări ale anului 2010 în diferite domenii ale culturii vor fi celebrate luni, 21 martie, de la ora 19.00, la Gala Premiilor Radio România Cultural, care se va desfăşura la Teatrul Odeon (foto 2) şi va fi transmisă în direct de Radio România Cultural şi TVR Cultural.

Vor fi acordate premii pentru douăsprezece secţiuni, precum şi trei premii speciale.

La categoria "Poezie", nominalizaţii sunt: Ion Mureşan pentru ''cartea Alcool'', Editura Charmides, Bistriţa; Teodor Dună pentru ''De-a viul'', Editura Cartea Românească, Bucureşti; Radu Vancu, pentru ''Sebastian în vis'', Editura Tracus Arte, Bucureşti; Liviu Ioan Stoiciu, pentru ''Pe prag (Vale-Deal)'', Editura Cartea Românească, Bucureşti; Mircea Cărtărescu, pentru ''Nimic: poeme (1988-1992)'', Editura Humanitas.

La "Proză" au fost nominalizate volumele: Ion Vianu, ''Amor intellectualis. Romanul unei educaţii'', Editura Polirom, Iaşi; Marin Mălaicu-Hondrari, ''Apropierea'', Editura Cartea Românească, Bucureşti; O. Nimigean, ''Rădăcina de bucsau'', Editura Polirom, Iaşi; Ioana Pârvulescu, ''Cartea întrebărilor'', Editura Humanitas, Bucureşti.

La secţiunea "Film" au fost nominalizate: ''Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu'', de Andrei Ujică; ''Marţi, după Crăciun'', regia Radu Muntean; ''Felicia, înainte de toate'', regia Răzvan Rădulescu şi Melissa de Raaf; ''Kapitalism. Reţeta noastră secretă'', un film de Alexandru Solomon.

La categoria "Teatru", nominalizările sînt următoarele: Emil Boroghină, directorul fondator al Festivalului International "Shakespeare", pentru ediţia din 2010; regizorul Tompa Gabor, pentru managementul Festivalului Internaţional "Interferenţe", ediţia din anul 2010; şi actriţa Ofelia Popii, pentru rolul din spectacolul-recital "Felii" de Lia Bugnar, la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu.

Nominalizaţii la secţiunea "Arte plastice" sunt: pictorul Stefan Pelmuş, pictoriţa Doina Mihăilescu, sculptoriţa Silvia Radu şi pictorul Constantin Blendea.

La categoria "Muzică" au fost nominalizaţi: dirijorul Cristian Mandeal, violoncelistul Marin Cazacu pentru "Festivalul Enescu si muzica lumii" şi ediţia a XX-a a Festivalului Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (directori artistici compozitoarele Mihaela Stănculescu Vosganian şi Irinel Anghel).

La secţiunea "Educaţie şi învăţământ", lista nominalizărilor este următoarea: Asociaţia Verdecrud pentru Protecţia Mediului, Asociaţia A.R.T. Fusion, IRSCA Gifted Education, Asociaţia Româna de Dezbateri, Oratorie şi Retorică - ARDOR.

Nominalizaţii la secţiunea "Ştiinţă" sunt exploratorii Constantin Lăcătuşu şi Cornel Coman, precum şi cercetătoarea Raluca-Ioana Van Staden.

La categoria ''Reviste şi suplimente culturale'': publicaţiile ''Apostrof'', ''Idea'' şi ''Lettre internationale".

La categoria "Emisiuni, campanii şi transmisiuni culturale TV", nominalizările sunt: ''Literatura de azi'', moderator: Daniel Cristea Enache, TVR Cultural; ''Rezistenţa prin cultură'', moderator: Stejărel Olaru, TVR Cultural; ''Ca la carte'', moderator: Cristian Tabără, TVR 1.

La categoria "Web-site-uri culturale": CineFan.ro, AgenţiadeCarte.ro, ArtActMagazine.ro.

La secţiunea "Proiecte culturale, bienale şi festivaluri" au fost nominalizate: Festivalul de Dramaturgie Contemporană, Braşov; Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie "Bucurii pentru copii .Spectacole de colecţie", Festivalul Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical "Viaţa e frumoasă" şi proiectul cultural al Institutului Polonez "Anul Chopin în România".

Asociaţia Editorilor din România (AER) anunţă că a şasea ediţie a Salonului Internaţional de Carte "Bookfest" (foto 3) va fi organizată anul acesta mai devreme, între 25 şi 29 mai, în incinta Complexului Expoziţional ROMEXPO din Bucuresti, pavilioanele 14, 15, 16, 17 şi 18 (C1, C2, C4, C5 şi C6).

"Bookfest" este un proiect iniţiat, în anul 2006, de către AER cu scopul de a pune la dispoziţia editorilor un cadru de expunere adecvat şi de a răspunde, în acelaşi timp, nevoii de informare a publicului iubitor de carte. Astfel, timp de cinci zile, într-o primitoare "casă a carţii", se regăsesc scriitori, editori, personalităţi ale culturii româneşti şi internaţionale, jurnalişti şi, bineînţeles, prieteni de toate vârstele ai vedetei salonului, CARTEA.

Onorându-şi promisiunea de a crea o tradiţie prin invitarea unei ţări, după găzduirea - în 2010 - a Spaniei, ediţia din 2011 se va bucura de prezenţa Ungariei, de care România este legată prin vechi tradiţii de dialog cultural. Dorinţa organizatorului este să evidenţieze, la "Bookfest", bogata moştenire culturală a Ungariei şi să încurajeze interesul cititorilor români pentru a o cunoaşte în mai mare profunzime.

La 1 ianuarie 2011, Ungaria a preluat pentru şase luni preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene.

Bursier al Institutului Cultural Român din Londra la sfârşitul anului 2010, tânărul fotograf Raul Ştef a transformat Londra într-un atelier fotografic, făcând din personalităţile culturale, artistice, ştiinţifice, civice, financiare ale comunităţii româneşti de aici personaje ale unei incursiuni originale şi subiective. Rezultatul acestor documente afective este expoziţia fotografică De la Est la Vest: un portret al diasporei româneşti, vernisată la 16 februarie a.c. (foto 4)

Gândită în două cicluri - portretele personalităţilor cultural-artistice şi portretele personalităţilor vechiului exil românesc sau ale liderilor românilor care şi-au făcut un nume în viaţa civică, în afaceri sau diverse profesii -, expoziţia face parte dintr-un proiect personal mai amplu al lui Raul Ştef de documentare, artistică şi personală, a vieţii comunităţilor româneşti din Europa.

Portetele, realizate în alb/ negru, aparţin lui Nicolae Raţiu (Preşedinte al Fundaţiei Raţiu), Şerban Cantacuzino (Preşedinte al Fundaţiei Pro Patrimonio), George Iacobescu (Director executiv Canary Wharf), Prinţesa Marina Sturdza, Anne-Marie Martin (Director executiv al Camerei de Comerţ Româno-Britanice), Eleonor Sebastian (arhitect, fondator al revistei Time Out Bucureşti), Marius Turda (scriitor, profesor de Biomedicina în Europa Centrală şi de Est în secolul XX, Oxford Brookes University). Ele se alătură seriei artistice în care au fost imortalizaţi Alina Cojocaru (prim balerina la The Royal Ballet of London), Anamaria Marinca (actriţă de film şi teatru), Alexander Bălănescu (violonist şi compozitor, Balanescu Quartet), Mariana Gordan (artist vizual), Anda Anastasescu (pianist, Preşedinte al Fundaţiei Internaţionale Constantin Silvestri) şi Remus Azoiţei (violonist, profesor la Royal Academy of Music, Londra).

Raul Ştef este foto-jurnalist din Cluj, absolventul Masterului de Fotografie documentară la Universitatea de Arte din Londra. Este fotoreporter pentru Paphotos (UK), Mediafaxfoto (România), Intact Images (România) şi are colaborări cu cotidianele The Times şi Daily Mail din Marea Britanie. Seria de fotografie De la Est la Vest: un portret al diasporei româneşti este rezultatul rezidenţei fotografului în cadrul programului Attic Arts la ICR Londra, în 2010.

Celebrul actor irlandez Liam Neeson revine intr-un nou film de actiune, Necunoscutul (foto 5, 6, 7), care are premiera in Romania astazi, 18 februarie, in cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea), Movieplex, The Light Cinema, Odeon Cineplex Cluj si reteaua Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Bacau, Timisoara, Arad, Baia Mare, Iasi).

Dupa rolurile de compozitie, care au facut istorie, din Lista lui Schindler, Gun Shy sau Michael Collins, Liam Neeson a adus un suflu nou filmelor de actiune cu interpretarile aclamate din Taken, Clash of the Titans/Infruntarea Titanilor sau Next Three Days/Trei Zile de Cosmar.

Realizat dupa romanul omonim scris de Didier van Cauwelart, Necunoscutul aduce pe marile ecrane o poveste enigmatica si originala. Liam Neeson este doctorul Martin Harris. Acesta pleaca alaturi de sotia sa (January Jones) in Berlin pentru a participa la o conferinta de specialitate. Insa, in urma unui accident cumplit de masina, Martin se trezeste pe un pat de spital, confuz si fara sa aiba idee cum a ajuns acolo. La scurt timp, constata stupefiat ca nimeni nu il recunoaste si este privit ca un strain chiar si de catre sotia lui.

De aici pana la haos nu mai este decat un pas, doctorul porneste intr-o cursa agonizanta pentru a-si recupera viata si nici macar din partea politiei nu primeste ajutor. Ramas fara acte, extenuat si hartuit, Martin incepe sa puna sub semnul intrebarii totul, inclusiv propria-i identitate si sanatate mintala. Un aliat neasteptat (Diane Kruger) pare sa ii readuca speranta, dar aflarea adevarului ramane in continuare o misiune imposibila.

Desant ICR cu literatură feminină la Bruxelles

Institutul Cultural Român participă în premieră la târgul de carte de la Bruxelles (17 - 21 februarie). Ajuns la a 41-a ediţie, târgul adună peste 1000 de edituri din Belgia, Franţa, Quebec (Canada), Elveţia, Israel. Peste 450 de cărţi în limba română (apariţii din România, dar şi din Republica Moldova şi Serbia), precum şi traduceri în limba franceză, vor fi prezentate la standul ICR.

Tema acestei ediţii este Lumea aparţine femeilor . Literatura feminină contemporană va fi pusă în valoare printr-un program variat de conferinţe şi întâlniri.

Editura ICR va fi prezentă cu cele mai noi apariţii editoriale. Vor fi promovate programele de sprijinire a traducerilor finanţate de institut, care au permis apariţia a 200 de titluri în ultimii cinci ani. Scriitoarea clujeană Florina Iliş (foto 8) este invitata ICR la această manifestare literară de talie europeană.

Iliş a fost premiată în Franţa, în octombrie, de către revista Courrier International, cu Premiul pentru cea mai bună carte străină a anului 2010, romanul Cruciada copiilor (Cartea românească, 2005).

Fără să creadă în reţeta succesului, Florina Iliş a început să scrie Cruciada copiilor " când literatura română avansa într-o direcţie complet diferită celei spre care mă îndreptam eu (…) Nu cred că în cazul literaturii norocul este important. În ceea ce mă priveşte, cel mai important lucru mi se pare valoarea artistică a operei. Nu am scris niciodată şi nu voi scrie pentru succes. Eu nu mă grăbesc nicăieri. Sunt aici pentru a scrie cât mai bine.".

Programul Florinei Iliş prevede o dezbatere literară cu Luisa Antolín Villota, poetă si eseistă spaniolă, pe 18 februarie, o întâlnire cu traducătoarea de limba portugheză Teresa Leitao şi o întâlnire cu publicul cititor, urmată de o sesiune de autografe, la standul ICR.

Astăzi,18 februarie 2011, începând cu orele 18,30 va avea loc la Accademia di Romania din Roma vernisajul expoziţiei Sub semnul Soarelui Dublu a artistului Octavian Cosman (foto 9, 10).

Octavian Cosman a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Arts Center Group din Londra. Pictor, scenograf şi autor de mozaicuri în special cu tematică religioasă, Octavian Cosman lucrează în prezent ca artist liber profesionist în Cluj-Napoca. Şi-a expus operele în numeroase expoziţii personale şi festivaluri internaţionale în România, Italia, Rusia, Ungaria, Scoţia, Anglia, Germania, Belgia, Spania, S.U.A.

Soare Dublu este titlul unui ciclu de creaţie început în anul 1984, cu doi ani înainte de catastrofa nucleară de la Cernobâl. Ca o presimţire a dezastrului uman şi ecologic, artistul a imaginat atunci un univers de o fascinantă frumuseţe, însă dominat de o anomalie neliniştitoare: prezenţa celor doi sori. Devenind de atunci un simbol central in creaţia sa, dezvoltat de-a lungul anilor în numeroase serii de lucrări precum Apocalips sau Exod, simbolul soarelui dublu poate fi emblematic pentru starea lumii noastre contemporane - un univers nu lipsit de frumusete, dar fragil, pândit în permanenţă de pericole ştiute, ori, cel mai adesea, neştiute. Un univers din care am dori uneori să evadăm, neavând, însă, unde….

Evenimentul se va deschide în Sala de Conferinţe a Accademia di Romania prin proiectarea unui scurt film documentar pe tema Soarelui Dublu în opera lui Octavian Cosman şi cu lecturi de Mira Mocan din operele poeţilor Ion Barbu şi Lucian Blaga.

Expoziţia este deschisă publicului până pe data de 4 martie a.c.

Parcul de distracţii Prater din Viena, cu celebra Roată Uriaşă, va avea din primăvară un nou punct de atracţie: la începutul lui aprilie 2011 se va deschide aici un muzeu Madame Tussauds - al 11-lea din lume (foto 11). Pe o suprafaţă de 1.500 m² vizitatorii din capitala Austriei vor putea admira şi se vor putea fotografia cu 65 de figuri din ceară ale diferitor personalităţi naţionale şi internaţionale. Printre vedetele în viaţă ale căror statui vor fi expuse la muzeul din Viena se numără Arnold Schwarzenegger, Nelson Mandela, George Clooney, Angelina Jolie, Brad Pitt sau Lady Gaga. Dintre personalităţile istorice care vor fi reprezentate la Madame Tussauds Viena vor face parte împăratul Franz Joseph şi împărăteasa Sisi, Mozart, Haydn, Strauß şi Schubert, Gustav Klimt, Sigmund Freud, Mahatma Gandhi, Albert Einstein şi Falco.