La summit-ul G20, chinezii au ţinut în şah întreaga lume

Miniştrii de finanţe ai celor mai importante economii ale lumii, întruniţi la Paris în cadrul summit-ului G20, au căzut de acord cu greu asupra indicatorilor pe care îi vor urmări pentru a identifica dezechilibrele din cadrul economiei mondiale. Acestor indicatori nu le vor fi atribuite valori maxime ce nu trebuie depăşite, dar pe baza lor vor fi trasate propuneri pentru coordonarea politicilor economice, scrie agenţia de ştiri Thomson Reuters.

Cele mai multe probleme le-a pus China, care a reuşit să îi convingă pe reprezentanţii celorlalte ţări să nu includă printre aceşti indicatori rezervele monetare şi cursul valutar. China este ţara cu cele mai mari rezerve valutare din lume, de peste 2.800 mld. dolari, şi este acuzată de mai multe ţări, printre care şi SUA, că îşi menţine în mod artificial moneda devalorizată pentru a-şi ajuta exportatorii.

Ministrul francez de finanţe Christine Lagarde, care a prezidat summit-ul, a declarat că deşi negocierile au fost ãsincere şi uneori tensionate", acordul la care s-a ajuns reprezintă un pas important în vederea unei mai bune coordonări a economiilor lumii, astfel încât o viitoare criză să poată fi evitată.

ãNu a fost simplu. Au fost, în mod clar, interese divergente, dar am reuşit să ajungem la un compromis asupra unui text, a cărui implementare va fi solicitantă, dar va oferi echilibru economic", a spus Christine Lagarde.

Miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale ale statelor participante la discuţii au stabilit ca lista de indicatori să cuprindă datoria publică şi deficitele bugetare, capacitatea populaţiei de economisire şi gradul de îndatorare a acesteia, balanţa comercială şi alte componente ale balanţei de plăţi, precum fluxurile nete de investiţii.

Lumea, ţinută în şah de la Beijing

La masa negocierilor, China, o ţară sensibilă când se aduce în discuţie politica sa monetară, nu a făcut nicio concesie, astfel că pentru a ajunge la un consens, restul ţărilor au fost nevoite să facă pe plac oficialilor de la Beijing scoţând de pe această listă rezervele valutare şi cursul de schimb.

Acordul cuprinde, totuşi, un mecanism de luare în considerare a ratelor de schimb, dar doar în contextul balanţelor de plăţi. Astfel, dobânzile pentru rezervele valutare ale Chinei nu vor fi luate în considerare în calcularea balanţei contului curent, pe baza căreia se măsoară volumele comerciale şi de capital care intră şi ies din ţară.

Aceasta a fost maniera în care ţările participante la summitul G20 au decis să ajungă la un compromis, deşi în repetate rânduri, SUA împreună cu alte state occidentale au reproşat Beijingului faptul că ar menţine yuanul subevaluat în mod artificial, cu scopul de a stimula exporturile. Efectul pe termen lung al acestei politici este acumularea de către gigantul asiatic a unei rezerve masive de monedă străină care ar pune în pericol echilibrul în cadrul economiei mondiale.

Moneda chineză, motiv de îngrijorare în Vest

ãExistă un consens că marile economii, nu doar Europa, Japonia, SUA, ci şi cele emergente, trebuie să îşi lase ratele de schimb să fluctueze liber, în funcţie de condiţiile de pe piaţă", a declarat secretarul Trezoreriei americane Timothy Geithner. Cu toate acestea, China nu a cedat nici de această dată presiunilor de a-şi lăsa cursul de schimb liber, pentru a nu pune în pericol excedentul comercial, care îi oferă avantaje la nivel internaţional.

În timp ce ministrul francez de finanţe Christine Lagarde s-a arătat optimist cu privire la creşterea şanselor de preîntâmpinare a unei posibile crize economice prin implementarea acestor indicatori de coordonare a politicilor economice, analiştii economici rămân circumspecţi.

Liderii G20 trebuie acum să decidă cum vor folosi aceşti indicatori pentru a identifica, de exemplu, când un dezechilibru comercial este o problemă, lucru pe care îl vor face până în aprilie. O întrebare rămasă fără răspund după acest summit este ce se va întâmpla dacă un dezechilibru important este identificat.

Indicatorii G20

* Datoria publică

* Deficitul bugetar

* Capacitatea de economisire a populaţiei

* Gradul de îndatorare a populaţiei

* Balanţa comercială

* Fluxurile nete de investiţii