Guvernul a preluat propunerea CIS: contractele colective de muncă vor fi desfiinţate, iar cele pe durată determinată se extind la 3 ani

Premierul Emil Boc a susţinut ieri că viitorul Cod al muncii va flexibiliza piaţa muncii şi îi va ajuta pe oameni să-şi găsească mai rapid un job, dar opinia sa nu este împărtăşită de sindicate care spun că vor decide astăzi un calendar de proteste.

Angajarea răspunderii guvernului în faţa Parlamentului este o procedură care grăbeşte intrarea în vigoare a unui act normativ eliminând din circuitul legislativ Parlamentul, dar ea poate atrage depunerea unei moţiuni de cenzură. Dacă moţiunea nu este depusă sau cade la vot actul normativ este considerat adoptat şi merge la promulgare fără a mai fi discutat de Parlament.

Codul muncii în varianta agreată de Guvern este susţinut de Camera de comerţ româno-americană (AmCham). Unele dintre propunerile proiectului de act normativ au venit de la Consiliul Investitorilor Străini (CIS).

Potrivit ultimei variante a Codului muncii, perioada contractului individual de muncă pe durată determinată va creşte de la 24 de luni la 36 de luni.

Premierul Boc argumentează această decizie în felul următor: Angajatorii au mari reţineri în a decide ocuparea posturilor din cauza duratei maxime de doar 24 luni până la care poate menţine un angajat cu contract pe o durată determinată (dată după care este obligat să-i încheie un contract pe o durată ne­determinată), în condiţiile în care activitatea unei firme poate dura, în actualele condiţii de piaţă, doar trei-patru ani.

Potrivit ultimei variante a proiectului Codului muncii, prevederile din actualul cod referitoare la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional sunt abrogate. Articolul 238 din Codul muncii în vigoare care este abrogat prin noul proiect prevede că drepturile salariaţilor din contractele individuale nu pot fi inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă. De asemenea, stabileşte (art. 239) că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toţi salariaţii.

Varianta agreată de guvern cu sindicatele săptămâna trecută prevedea că perioada de probă va fi de maximum 90 de zile calen­daristice atât pentru funcţiile de execuţie, cât şi pentru cele de conducere.

Nu este însă clar dacă aceasta va rămâne şi în varianta finală a textului, în condiţiile în care Guvernul a susţinut, iniţial, că perioada de probă la angajare, este de 45 de zile pentru funcţii de execuţie şi 120 de zile pentru cele de conducere, iar sindicatele susţin acum că Executivul a abandonat textul agreat şi s-a întors la varianta sa.

Documentul mai prevede că salariaţii care lucrează noaptea beneficiază de un program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte. Reducerea duratei de lucru nu trebuie să diminueze salariul de bază. Alternativa la scăderea duratei de muncă de noapte este un spor la salariu de minimum 25% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.

Articolul 242 din Codul muncii în vigoare este abrogat. El prevede că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, ce nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate.

Este abrogat şi articolul 247, care prevede că în cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

Am Cham susţine măsurile din viitorul Cod al muncii arătând într-un comunicat că modificările legislaţiei muncii trebuie să ţină cont de principii precum reglementarea per­formanţei ca principiu de bază în ceea ce priveşte relaţiile de muncă: "Atâta timp cât performanţa companiilor le decide existenţa pe piaţă, imposibilitatea utilizării acestui principiu în sistemul relaţiilor de muncă nu face decât să conducă la disfuncţii care sunt în detrimentul majorităţii salariaţilor, majoritate cu un interes clar pentru performanţă şi capabilă de performanţă. Lipsa de claritate în transmiterea mesajului meritului performanţei pune angajatorii în incapacitatea recompensării performanţei la adevărata valoare".

Sindicatele resping însă această variantă susţinând că noul cod este "o nouă formă de sclavagism", după cum afirmă liderul Cartel Alfa Bogdan Hosu.

Ce prevede noul cod al muncii

n Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional este eliminat

n Se extinde perioada de încheiere a contractelor individuale de muncă pe durată determinată de la doi la trei ani

n Angajatorul care angajează forţă de muncă la negru este pedepsit cu închisoarea (nu s-a stabilit încă o perioadă)

n Perioada de probă este de maximum 90 de zile (în ultima variantă a textului de săptămâna trecută)

n Salariaţii care lucrează noaptea beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă; alternativa la scăderea duratei de muncă de noapte este un spor la salariu de minimum 25%