Indicatorul Isărescu pentru Bursă: cum te poţi îmbogăţi urmărind deciziile BNR

În ultimii patru ani, între dobânda de referinţă a BNR şi evoluţia principalului indice al Bursei BET-C a existat o corelaţie inversă foarte puternică.

În aceste condiţii, cine ar fi intrat la cumpărare pe Bursă în momentul în care BNR începea să scadă dobânda de referinţă şi ar fi lichidat portofoliul la primul semnal dat de Banca Naţională că-şi schimbă politica monetară în sensul majorării dobânzii se putea feri atât de corecţiile drastice înregistrate de piaţă în 2008 şi prima parte a anului 2009 şi ar fi beneficiat totodată de creşterile puternice de dinainte şi de după declinul suferit de Bursă.

De exemplu, în februarie 2007 BNR a început să reducă dobânda de la 8,75% la 8%, mişcare ce putea fi interpretată ca o oportunitate de intrare pe Bursă. Coincidenţă sau nu, până în vară au urmat creşteri importante pe Bursă. În luna noiembrie 2007, BNR a majorat pentru prima dată dobânda de la 7% la 7,5%, ce reprezenta un semnal de ieşire de pe Bursă. BET-C-ul a pierdut ulterior până în februarie 2009 circa 80% din valoare. În februarie 2009 BNR a început să scadă din nou dobânda-cheie, de la 10,25% la 10% şi indicele BET-C s-a apreciat cu 125% până în luna iunie din 2010, dată la care Banca Centrală s-a oprit din reducerea dobânzilor.

Corelaţia foarte strânsă dintre cei doi indicatori s-a văzut şi recent când BNR a menţinut dobânda de referinţă timp de 10 luni consecutive, iar Bursa a înregistrat în această perioadă doar variaţii minore fără a avea o direcţie clară.

"Cum m-am îmbogăţit pe Bursă"

Cum Banca Naţională nu-şi modifică decât rar politica monetară, în ultimii patru ani dobânda de referinţă schimbându-şi direcţia doar de trei ori, investitorii pot reacţiona din timp la aceste modificări. Dacă începe să majoreze sau să scadă dobânda de referinţă, este probabil că va acţiona în aceeaşi direcţie o bună perioadă de timp.

"Cred că este de bine pentru că BNR nu se gândeşte să crească dobânzile prea curând. Într-o economie dezvoltată şi bine sudată e valabilă această corelaţie inversă. Mă surprinde că există însă la noi pentru că nu prea se uită multă lume la dobânda BNR", spune Iulian Panait, preşedintele firmei de consultanţă KTD Invest.

Nicolae Gherguş, directorul general al Confident Invest, spunea că până când primul barometru economic - dobânda de referinţă a BNR - nu va da primul semnal de scădere şi de însănătoşire a economiei, nu se aşteaptă la minuni pe Bursă.

"Când se majorează dobânda BNR creşte remuneraţia la obligaţiuni şi se duc mai puţini bani către Bursă şi mai mulţi către investiţii în obligaţiuni şi alte instrumente cu venit fix şi invers. O a doua cale de transmisie este că atunci când creşte dobânda BNR cresc dobânzile la credite, ceea ce înseamnă pentru o companie reducerea profitabilităţii, mai ales pentru cele supraîndatorate", explică Panait.

O altă explicaţie pentru corelaţia inversă dintre rata de politică monetară şi evoluţia bursei este că dobânda BNR influenţează dobânzile reale, iar dacă acestea cresc şi apetitul pentru economisire al populaţiei creşte, iar cel pentru consum se reduce cu impact direct asupra vânzărilor companiilor care livrează pe piaţa internă. Pe de altă parte, când dobânzile scad, investitorii caută alternative de plasament mai riscante pentru a obţine randamente mai mari, iar investiţiile în economia reală cresc, stimulând evoluţia pozitivă a economiei.

"La noi pe bursă sunt mai mult companii financiare care activează pe piaţa internă, iar companiile din portofoliul Fondului Proprietatea livrează tot la intern", spune Panait.

Evoluţia cotaţiilor bursiere este mult mai volatilă şi mai greu de anticipat decât mişcările de politică monetară ale BNR, intrarea sau ieşirea unor investitori de calibru pe Bursă putând influenţa puternic indicii pieţei şi astfel să dea semnale eronate investitorilor.

De exemplu, în luna mai a anului 2008 indicele BET-C s-a apreciat pentru scurt timp cu 9,1% pe o tendinţă de scădere începută încă din vara anului 2008, deşi BNR a continuat să majoreze dobânda de referinţă. În lunile următoare BET-C-ul a pierdut mai bine de jumătate din valoare şi nu şi-a revenit decât în luna martie 2009, când BNR a scăzut pentru prima dată dobânda-cheie, de la 10,25% la 10%.