Ce au făcut noii miniştri în şase luni de la preluarea mandatului?
Se împlinesc şase luni de când jumătate dintre membrii ultimului cabinet Boc şi-au luat în primire mandatele de miniştri. Ce au modificat ei în această perioadă în modul de funcţionare a Guvernului?
Săptămâna trecută încercarea preşedintelui Traian Băsescu de a schimba guvernul a dat greş, pentru a doua oară în jumătate de an. Prima tentativă a fost făcută în septembrie trecut, când grupul din PDL ataşat preşedintelui a cerut demisia întregului Cabinet. Ce a ieşit a fost o remaniere guvernamantală din care au dispărut, între alţii, "greii" PDL - Adrian Videanu, Radu Berceanu şi, trei săptămâni mai târziu, Vasile Blaga.
Ce nu a explicat nici astăzi PDL este motivul real al acestei remanieri. Nu au avut cei schimbaţi rezultate? Atunci trebuia explicat public prin prezentarea unor rapoarte de evaluare şi, public, trasate sarcini pentru noii veniţi. S-a schimbat ceva fundamental în ministerele luate în primire în septembrie de Ioan Ariton (Economie), Gheorghe Ialomiţianu (Finanţe), Anca Boagiu (Transporturi) Valerian Vreme (Comunicaţii), Ioan Botiş (Muncă), Valeriu Tabără (Agricultură) şi, un pic mai târziu, Traian Igaş (Interne)?
Pe site-ul Ministerului Economiei, la rubrica "Energie, petrol, gaze - politici", pagina este albă. Este prezentă, în schimb, o "foaie de parcurs" în domeniul energetic. Doar că aceasta este redactată în 2003, adică cu opt ani în urmă. Foaia de parcurs prezintă date macro care nu au nimic de-a face cu prezentul. Într-un "scenariu de bază" documentul prevede, de pildă, o creştere a PIB în 2011 şi 2012 de 5,2%, iar într-un scenariu "alternativ", o creştere a PIB de 4,8%.
Pe site-ul Guvernului, până zilele trecute, Ministerul Comunicaţiilor continua să fie "condus" de Gabriel Sandu, deşi acesta predase mandatul de mai bine de cinci luni.
Ministerele, ca şi Guvernul ca instituţie, sunt obligate de lege să prezinte bilanţuri publice la finele fiecărui an - ce şi-au propus şi ce a făcut şi cum a cheltuit banii. Doar câţiva dintre miniştri au făcut acest lucru - şeful diplomaţiei, Teodor Baconschi, Elena Udrea (Dezvoltare) şi Attila Csek (Sănătate). Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul Justiţiei au publicat aceste rapoarte pe site-ul instituţiilor. Revenind la noii miniştri, nu ştim care este viziunea guvernului în privinţa rezultatelor lor sau ale predecesorilor lor. Rapoartele ce ar fi trebuit depuse puteau oferi o imagine şi asupra motivelor pentru care aceştia din urmă au fost schimbaţi din funcţii.
Ce au făcut noii veniţi putem vedea comparând rezultatele practice cu lista de urgenţe pe care trebuia să le rezolve, listă enunţată de Ziarul Financiar la momentul numirii lor, în septembrie 2010.
Gheorghe Ialomiţianu (Finanţe)
Urgenţa ministrului finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, era construcţia bugetului pe 2011, cu respectarea unei dificultăţi enorme precum reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB.
Dacă în contul ministrului finanţelor pot fi trecute lucruri realizate, acestea sunt legate de acordul cu FMI. Ministerul de resort s-a încadrat în aceste ţinte - adoptarea legii bugetului, legea salarizării unitare sau legea pensiilor unitare şi aşa acordul cu FMI va fi dus la bun sfârşit.
Însă pe plan general ministerul trebuia şi trebuie să urmărească ţinte mişcătoare, mult mai greu de atins, iar prima dintre ele era stabilizarea politicii fiscale.
Ce a făcut Guvernul, prin Ministerul Finanţelor? A modificat în 30 decembrie încă o dată Codul fiscal printr-o ordonanţă de urgenţă "mamut", la care nimeni nu se aştepta şi care a modificat peste 100 de articole din Codul fiscal. Stabilitate? Zero. Abia după o lună şi jumătate de la intrarea în vigoare a acestor norme Ministerul Finanţelor a definitivat normele metodologice prin care aduce clarificări unor aspecte precum regimul pierderii fiscale în 2010, obligaţiile firmelor care au plătit impozit minim în 2010, criteriile de încadrare în categoria microîntreprinderilor, stabilirea contribuţiilor sociale sau sancţionarea firmelor de jocuri de noroc care nu emit bilete de intrare.
Sub Ialomiţianu, Ministerul Finanţelor a aprobat şi legea privind veniturile nedeclarate. Pentru minister prioritatea o reprezintă persoanele fizice care au venituri mari. Normele de aplicare ar urma să apară la finele acestei luni.
Declaraţia unică pentru contribuţii sociale şi impozitul pe venit este cel mai important pas la nivelul contribuabililor făcut de Ministerul Finanţelor sub Ialomiţianu.
Ioan Nelu Botiş (Muncă)
Ministrul Ioan Botiş s-a remarcat mai degrabă printr-un anonimat autoimpus. În mandatul său a fost adoptată noua lege cadru a salarizării. Doar că noua lege este dublată de o alta - a salarizării în 2011 care să-i încadreze pe bugetari în "anvelopa" salarială de 39 mld. lei. Aşadar, legea va fi modificată încă o dată, anul viitor şi, practic, legea cadru nu rezolvă definitiv inechităţile, iar salariile vor fi luate în continuare în funcţie de câţi bani are Guvernul.
Noul Cod al muncii care urmăreşte flexibilizarea raporturilor de muncă (concedieri mai uşoare, dar şi încadrări mai uşoare) bate încă pasul pe loc şi nu se ştie cu claritate dacă Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament pe marginea ei. Ministrul nu a ajuns la un acord cu sindicatele şi, varianta luată în calcul ar putea fi, în final, angajarea răspunderii. Contractul colectiv de muncă la nivel de ţară ar urma să fie eliminat, iar perioada pe care poate fi încheiat un contract pe durată determinată, prelungită de la doi la trei ani. Guvernul susţine că astfel îi va stimula pe angajatori. Ministrul care ar fi trebuit să fie în prim-planul acestei bătălii pentru codul muncii a păstrat mai degrabă rezerva.
Botiş mai susţine că o nouă lege care va reglementa "munca cu ziua" va aduce la suprafaţă 200.000 de locuri de muncă. Deocamdată nu se ştie cum arată legea.
Valeriu Tabără (Agricultură)
De la preluarea mandatului, Valeriu Tabără a ieşit în evidenţă mai degrabă prin dialogurile de la distanţă cu producătorii sau distribuitorii pe marginea creşterii preţurilor la alimente, pe care el le consideră nejustificate.
La preluarea mandatului, Valeriu Tabără a susţinut că printre priorităţile pe care le are în vedere se află rezolvarea problemelor financiare, în condiţiile în care 2010 a început cu un buget în care jumătate de miliard de euro erau datorii pe 2009. Tabără susţine acum că majoritatea datoriilor au fost achitate cu o foarte mică restanţă. O altă problemă enumerată printre priorităţi a fost şi eliminarea evaziunii fiscale în domeniul agricol, în condiţiile în care aceasta a ajuns în vara trecută la 1 mld. euro, potrivit propriilor declaraţii ale ministrului. În ultimele zile garda financiară face controale prin angrouri, dar la nivel de legislaţie nu sunt semne că va apărea în viitorul apropiat vreo reglementare care să ţintească cu precizie evaziunea fiscală din acest sector.
O altă prioritate enunţată de ministru a fost rezolvarea situaţiei cu cadastrul, astfel încât suprafeţele agricole pentru care se acordă subvenţii să fie mai bine controlate, în condiţiile în care, pentru anul 2007, România a trebuit să dea înapoi Comisiei Europene 40 mil. euro din cauza neregulilor în acordarea fondurilor, iar pentru 2008 va înapoia, probabil, 100 mil. euro pentru acelaşi lucru. Nici aici însă nu există un proiect foarte clar.
Programul Primul Siloz este unul dintre eşecurile acestei guvernări. Ministerul de resort susţine că îi încurajează pe agricultori să folosească progamul (practic să înmagazineze producţia până ea poate fi valorificată la preţuri rezonabile), dar deocamdată creşterea preţurilor la grâu care se transmite în scumpirea pâinii arată că mecanismul preţurilor de intervenţie a eşuat.
Anca Boagiu (Transporturi)
Prima dintre priorităţile ministrului Boagiu a fost să pună pe un făgaş cât de cât normal situaţia construcţiei de drumuri, autostrăzi şi poduri din România, dar şi absorbţia fondurilor europene, în condiţiile în care Ministerul Transporturilor este ultima instituţie din România la atragerea banilor UE.
"Nu poţi face drumuri cu agronomi", susţine ministrul. Adrian Ionescu, agronomul de care vorbea Boagiu (mâna dreaptă a fostului ministru Radu Berceanu), fost director în Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, a plecat din CNADNR, iar Dorin Tiron, şefa instituţiei, a fost dată afară. Ministerul a început să absoarbă ceva mai mulţi bani decât în mandatul lui Berceanu. CNADNR a lansat în ultimele luni proiecte licitaţii pentru autostrăzi în valoare de 1,4 mld. euro şi a semnat contracte de 173 mil. euro pentru drumuri naţionale. Ministerul are acum aprobate de Comisia Europeană proiecte de 1,9 mld. euro pentru autostrăzi, proiecte de alte 4 mld. euro fiind în examinare la Bruxelles. Ministrul susţine că anul acesta va face plăţi de 500 mil. euro din bani europeni pentru infrastructură (de 10 ori mai mult ca anul trecut), dar acest lucru poate fi judecat atunci când se va şi întâmpla.
Transparentizarea achiziţiilor publice şi un management mai bun la nivelul companiilor din subordinea Ministerului ar trebui să fie primele priorităţi ale noului ministru. Boagiu susţine că foarte repede va publica standardele de cost şi pentru viaducte şi poduri, iar CNADNR va fi restructurat. Deocamdată totul este la stadiu de promisiune.
Ion Ariton (Economie)
Ministrul a susţinut la preluarea mandatului că unul dintre obiectivele sale este scoaterea economiei din criză, dar şi continuarea marilor proiecte ale predecesorului său, precum reorganizarea sistemului energetic prin înfiinţarea celor două companii de stat. Pentru a face acest lucru era obligatoriu restructurarea CNH şi a Termoelectrica, unele dintre cele mai mari găuri negre din economie, care anul trecut au avut pierderi cumulate de 230 mil. euro. Aici însă se bate pasul pe loc.
Un alt proiect major care trebuia să facă paşi importanţi a fost proiectul reactoarelor 3 şi 4, în condiţiile în care încă de anul trecut lucrurile erau în întârziere. Acum însă problema s-a complicat după retragerea din proiect a grupurilor energetice GDF Suez, Iberdrola şi RWE. Nuclearelectrica, Arcelor Mittal şi Enel au rămas în proiect. Compania americană Bechtel International şi alte două consorţii au trimis companiei EnergoNuclear scrisori de intenţie pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 3,2 miliarde de euro, dar lucrurile rămân în continuare încurcate.
Listarea la bursă a pachetelor minoritare din Transgaz şi Transelectrica şi aducerea în ringul bursier a Romgaz în 2011, după aproape doi ani pierduţi. Aducerea pe piaţa de capital a unor companii energetice era una dintre priorităţile Ministerului Economiei. Abia recent au început demersurile pentru listarea unui pachet de 9% din Petrom. Abia anul viitor se va mai putea vorbi cu seriozitate de listarea Romgaz şi doar dacă realizarea celor doi giganţi energetici, Electra şi Hidroenergetica (proiectul de suflet al fostului ministru Adrian Videanu), nu va deveni realitate până la finele acestui an.
Cel mai avansat dintre proiectele Ministerului Economiei este proiectul AGRI (Azerbaidjan Georgia România Interconnector) pentru crearea unui coridor de aprovizionare cu gaz lichefiat.
Ungaria va deveni cel de-al patrulea acţionar al companiei de proiect pentru implementarea AGRI, iar licitaţia pentru alegerea firmei care va realiza studiul de fezabilitate va fi lansată în mai - iunie, valoarea contractului urmând să fie între 3 şi 5 miliarde de euro.
Ministerul Economiei spune că acest studiu ar putea fi realizat până pe 1 aprilie 2012. Astfel, ţinând cont de faptul că durata de construcţie este estimată la trei ani de zile, AGRI ar putea fi finalizat în 2015, adică în acelaşi an în care este estimată şi punerea în funcţiune a Nabucco.
Valerian Vreme (Comunicaţii)
De la 1 ianuarie pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor este postată informaţia că site-ul ghiseul.ro (sistem de plată online a taxelor) este funcţional.
"Sistemul Naţional Electronic de Plată online a taxelor şi impozitelor cu cardul bancar va fi disponibil din luna ianuarie 2011", susţinea ministerul. Iar site-ul nu este, deşi suntem la finele lui februarie. Câţiva paşi s-au făcut totuşi în alte direcţii.
La finele anului, în Monitorul Oficial a fost publicată strategia naţională e-romania, un proiect ambiţios de creare a unei baze de date gigant. De-a lungul vremii, ministere şi agenţii publice din România şi-au dezvoltat fiecare baze de date proprii, care nu sunt interconectate şi nu schimbă în mod dinamic date între ele - împiedicând astfel guvernul să aibă o imagine exactă, în timp real, asupra evoluţiilor economico-sociale din ţară. Asta îşi propune să rezolve sistemul e-romania. Ministerul ar trebui să preia controlul tuturor proiectelor IT&C desfăşurate de stat şi să accelereze interconectarea bazelor de date ale statului.
În privinţa Poştei Române şi a Radiocom - ambele companii de stat au venituri în scădere şi înregistrează pierderi - rezultate nu au fost înregistrate în mandatul lui Vreme.
Nici clarificarea strategiei statului pe internet şi TV digitală, aflată tot în curtea Ministerului Comunicaţiilor, nu s-a făcut.