Ideea unui ajutor financiar pentru Portugalia reapare la orizont

Investitorii împing Portugalia tot mai aproape de un împrumut extern în condiţiile în care costurile sale de finanţare s-au menţinut peste un nivel considerat nesustenabil pentru o perioadă mai lungă decât în cazul Greciei şi Irlandei înainte ca aceste ţări să meargă după bani la UE şi FMI, scrie Financial Times.

Ieri, dobânda cerută de investitori pentru a cumpăra titluri pe zece ani emise de Portugalia se menţinea peste pragul de 7% pentru a 17-a zi consecutivă, comparativ cu 13 şi 15 zile pentru Grecia şi Irlanda.

"Vor avea nevoie de sprijin. Nu pot scăpa în mod miraculos de datorii", a declarat Gary Jenkins, director în cadrul Evolution Securities.

Puţini analişti se aşteaptă însă ca Portugalia să solicite ajutor înaintea summit-ului UE de luna aceasta în care se va discuta dacă sunt necesare reforme ale mecanismelor de susţinere a ţărilor cu probleme din zona euro.

În Portugalia, un număr în creştere de politicieni din opoziţie s-au alăturat investitorilor şi economiştilor internaţionali spunând că un bailout pare acum inevitabil.

"O solicitare de susţinere financiară în trei-patru săptămâni este inevitabilă", a declarat Luis Marques Mendes, fost lider al Partidului Social Democrat, principalul partid de opoziţie.

Totuşi, guvernul socialist are în continuare o atitudine de sfidare, susţinând că Portugalia nu are nevoie de niciun bailout şi că se poate finanţa în continuare de pe piaţă.

Ministrul portughez de finanţe Teixerira dos Santos subliniază că Portugalia a atras aproximativ o treime din cele 20 de miliarde de euro de care are nevoie în acest an, cererea rămânând relativ solidă.

Investitorii urmăresc cu îngrijorare evoluţia situaţiei din Portugalia mai puţin datorită importanţei acesteia ca piaţă, cât pentru potenţialul său de a stopa extinderea crizei datoriilor către Spania.

Analiştii nu se aşteaptă ca Portugalia să lanseze emisiuni de obligaţiuni pe cinci sau zece ani până după summitul UE din martie.

Autorităţile portugheze consideră că "amânările şi ezitările" liderilor din zona euro au afectat atitudinea pieţelor faţă de titlurile sale.