Boc mai are un singur obiectiv de îndeplinit: trecerea noului Cod al muncii

Guvernul şi-a angajat ieri răspunderea în faţa Parlamentului pe noul Cod al muncii care, în opinia Executivului, va crea mii de locuri de muncă - opinie în dezacord cu cea a sindicatelor şi a opoziţiei politice.

Proiectul de modificare a noului Cod al muncii, pe care Guvernul Boc urmează să-şi asume răspunderea în Parlament pe 8 martie, a fost preluat aproape integral din propunerile Consiliului Investitorilor Străini (CIS), o organizaţie care reuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companii private cu afaceri de 36 de miliarde de euro (adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România). CIS a fost singura organizaţie care a avut o poziţie unitară în ceea ce priveşte acest proiect, care spune că adoptarea proiectului în varianta propusă de ei ar conduce la crearea a aproximativ 90.000 de noi locuri de muncă. Codul muncii nu a fost schimbat de aproape 10 ani, iar oamenii de afaceri s-au plâns, mai ales în ultimii doi ani, de o ridigitate a legislaţiei muncii, pentru că procesul de concediere implică prea multă birocraţie. De altfel, Germania, care şi-a modificat legislaţia muncii în urmă cu 4-5 ani - tot pentru o flexibilizare - a atins în februarie cel mai ridicat nivel al cererii de forţă de muncă din ultimii şase ani, angajatorii căutând în special salariaţi part-time, potrivit agenţiei de presă Reuters. Cu toate că a existat o legislaţie rigidă a muncii, prevederile din Codul muncii actual nu i-a oprit pe angajatori să concedieze câte 20.000 - 30.000 de oameni pe lună în 2009, întrucât din economie au dispărut peste 700.000 de angajaţi de la începutul crizei.

"Estimăm o creştere a numărului de locuri de muncă datorită flexibilizării create de prevederile privind contractele pe perioadă determinată şi munca temporară, pentru că la noi procentul contractelor pe perioadă determinată este mult mai mic decât în ţările din Uniunea Europeană, unde ajung să reprezinte 14-15% din numărul total. Este un fals pericol că prin noile prevederi contractele pe perioadă nedeterminată s-ar putea transforma în contracte pe perioadă determinată", a spus Doina Ciomag, directorul executiv al CIS şi unul dintre cei 30 de experţi (avocaţi, directori de HR, profesori universitari etc.) care au lucrat la elaborarea proiectului. Ea a mai precizat că, indiferent câte dintre propunerile investitorilor străini au fost incluse în proiectul transmis autorităţilor, important este să se adopte cât mai repede noua legislaţie, pentru că deja s-au prelungit prea mult negocierile.

De cealaltă parte stau însă liderii sindicali şi opoziţia, care susţin că noile prevederi nu vor crea noi locuri de muncă. Însă acestea nu au prezentat decât alternative formulate la nivel general precum reducerea graduală la contribuţiile sociale, deblocarea posturilor în sistemul bugetar sau scutirea de taxe pentru un an pentru noile locuri de muncă destinate absolvenţilor. De altfel, veniturile unor lideri sindicali, comparabile cu cele ale şefilor de multinaţională, nu pot să mai convingă că salariaţii români vor deveni "sclavii moderni ai Europei", cum spuneau cei 7.000 de angajaţi ai Dacia care au ieşit în stradă la finele lunii ianuarie în semn de protest împotriva noilor prevederi. Totuşi, mulţi reprezentanţi din mediul privat spun că nu toate modificările propuse ar putea conduce la o îmbunătăţire a legislaţiei muncii.

"Nu mi se pare că s-ar face deloc o flexibilizare. Spre exemplu, prevederea care spune că în cazul reducerii temporare a activităţii angajaţii pot lucra câte 4 zile pe săptămână şi li se aplică reducerea corespunzătoare a salariului este abuzivă, atâta timp cât oamenii nu sunt vinovaţi pentru că respectiva companie nu a investit în tehnologie sau în licenţe noi", este de părere Daniela Necefor, managing partner al firmei de executive search Total Business Solutions (TBS).

Victor Ponta, şeful principalului partid de opoziţie, a anunţat că PSD şi PNL lucrează deja la textul moţiunii de cenzură care va fi depusă în urma acestei angajări a răspunderii şi susţine că premierul Emil Boc va fi primul şomer care va beneficia de noile norme. Este o exprimarea plastică care nutreşte speranţa că Guvernul ar putea fi răsturnat în urma acestei angajări, însă, în spatele acestei intenţii, nu s-a venit cu propuneri fezabile care să plece de la realitatea că piaţa muncii în România nu mai este aceeaşi ca în urmă cu 10 ani: plecările angajaţilor de la o firmă la alta sunt frecvente, dinamica pieţei obligă companiile să-şi schimbe uneori profilul activităţii sau să execute activităţi limitate în timp, ceea ce trebuie să imprime un nou profil şi angajatului şi contractului de angajare.

"Va fi o confuzie între munca temporară şi contractul pe perioadă determinată - ambele ajung până la o perioadă de 36 de luni - şi se pot adăuga prevederile una peste cealaltă.

De asemenea, nu se specifică nicăieri cum vor fi plătite orele suplimentare (normal sau dublu?), pentru că până în prezent erau plătite dublu", a mai spus Necefor.

Doina Ciomag, directorul executiv al CIS, spune că organizaţia pe care o reprezintă încearcă de ani de zile să atenţioneze că legislaţia muncii este o barieră în angajarea de forţă de muncă şi că încă din 2007 a propus câteva modificări, care se regăsesc şi în proiectul actual.

"Partea bună este că au specificat în proiect că agenţii de muncă temporară nu au voie să perceapă taxe angajaţilor, pentru că se mai practicau astfel de lucruri. Pe de altă parte, nu s-a umblat deloc la articolele în care se spunea că angajatorii pot recupera banii investiţi în trainingul angajaţilor sau la contractul standard de muncă, care a rămas în continuare de 2 pagini, în condiţiile în care nu întotdeauna ITM-ul acceptă anexele la contract", a adăugat Necefor.

Una din cele mai importante modificări în actualul Cod al muncii sunt desfiinţarea contractelor colective de muncă şi interzicerea încheierii contractelor colective de muncă şi a actelor adiţionale cu termene care să depăşească data de 31 decembrie 2011.

Cele mai dure măsuri au fost promovate prin angajarea răspunderii pentru că în Parlament ar fi durat prea mult discuţiile

Niciun premier de după revoluţie nu a fost atât de contestat ca Emil Boc, dar nici România nu a fost în această perioadă într-o situaţie mai complicată. România funcţiona la costuri mari, care erau potrivite pentru o perioadă de avânt economic şi nu la costuri pentru o perioadă de criză. Atât la nivelul statului, cât şi la nivel privat. De aceea a urmat un val de tăieri şi o goană pentru resurse financiare necesare menţinerii activităţii. Confruntat cu o susţinere la limită în Parlament, cu o opoziţie vehementă care a spus nu la orice încercare de schimbare, premierul a ales soluţia angajării răspunderii pe principalele proiecte de lege, esenţiale pentru regăsirea echilibrului bugetar. După ce Guvernul a încheiat în primăvara lui 2009 acordul cu FMI care a permis României să îşi poată finanţa deficitul la un cost acceptabil, a aprobat, în urma acelui acord, cele mai dure măsuri de ajustare a cheltuielilor publice pe care le-a luat România până în prezent, în condiţiile în care veniturile se prăbuşeau şi a adoptat o nouă lege a salarizării unitare care, deşi perfectibilă, aduce un oarecare echilibru în salarizarea bugetarilor. Guvernul a adoptat în această perioadă o nouă lege a pensiilor care majorează vârstele de pensionare, dar fără de care nu ar fi fost nicio speranţă ca deficitul bugetului de pensii, de 2 mld. euro anual, să fie diminuat în viitor. Guvernul îşi angajează din nou răspunderea pe un proiect, Codul muncii, şi înfruntă moţiunea de cenzură. De fapt, fiecare dintre angajări ale răspunderii în faţa Parlamentului înseamnă, practic, că Guvernul îşi pune mandatul pe masă. Măsurile de austeritate au fost dure, dar Guvernul nu a avut altă soluţie decât de a le pune în practică, chiar cu riscul de a fi demis. Din păcate, chiar cu aceste măsuri de austeritate, cu majorarea TVA şi cu împrumutul de 20 mil. euro de la FMI, economia nu a reuşit să iasă din criză. Poate va ieşi în acest an.

Principalele legi adoptate prin angajarea răspunderii în mandatul lui Emil Boc

Decembrie 2010
Angajarea răspunderii asupra asupra legii-cadru privind salarizarea unitară şi a legii privind salarizarea în anul 2011 a bugetarilor - ambele cerute de FMI.
Octombrie 2010
Angajarea răspunderii pe legea educaţiei.
Iunie 2010
Angajarea răspunderii pe legea de reducere a salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.
Septembrie 2009
Angajarea răspunderii pe un pachet de legi privind reformarea sistemului public, relansarea învăţământului şi legea salarizării unitare.
Iunie 2009
Angajarea răspunderii asupra legii privind Codul civil şi Codul penal.