Scumpirea benzinei poate readuce recesiunea. Ce folos are România că deţine rezerve de petrol?

Analiştii economici sunt de părere că majorarea galopantă a preţurilor la carburanţi poate duce România din nou în recesiune, calificând avantajul naţional de a avea rezerve proprii ca fiind aproape nul.

Benzina şi motorina comercializate în România au atins maxime istorice, unele sortimente de carburanţi apropiindu-se vertiginos de pragul de 6 lei pe litru, după ce de la începutul anului au fost aplicate cinci creşteri de preţuri. În mai puţin de 1 săptămână Petrom a aplicat două creşteri de preţ, una de 9 bani şi alta de 8 bani, la benzină.

Totodată, violenţele din Africa de Nord au dus ieri barilul de petrol la 116 dolari, existând temeri ca acesta să depăşească nivelul de 147 de dolari atins în 2008.

România, care produce prin intermediul Petrom aproape jumătate din necesarul de petrol, pare a nu avea niciun avantaj, cel puţin la nivelul preţului pe care îl plăteşte consumatorul, în comparaţie cu ţări sărăce în resurse care sunt obligate la importuri majore aşa cum este cazul Bulgariei, Ungariei, Poloniei sau al altor ţări membre ale UE.

"Nu avem avantaje din faptul că avem rezervele de petrol aici. Nu vorbim despre locurile de muncă sau despre faptul că într-o situaţie de oprire a livrărilor, România s-ar descurca, ci de avantajul pe care îl are consumatorul final în preţ. Dacă am avea dependenţă totală de import, atunci poate că nu am mai avea preţuri administrate aşa cum este în cazul gazelor naturale", a spus Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe.

Reprezentanţii Petrom, cea mai mare companie locală, explică însă faptul că preţul carburanţilor nu are legătură cu rezervele de petrol, ci cu condiţiile din piaţă. Scumpirea carburanţilor şi măsurile de tăiere a costurilor au adus în conturile Petrom un profit net de peste 520 de milioane de euro la finele lui 2010, de 2,6 ori mai mare decât în anul anterior, un nivel record atins în cel de-al doilea an consecutiv de recesiune a economiei locale.

"Preţul final al carburanţilor nu are legătură cu rezervele de petrol, ci cu condiţiile de piaţă. Preţurile Petrom urmăresc cotaţiile internaţionale la produse petroliere, respectiv la benzine şi motorine. Avantajul rezervelor locale este stabilitatea pe care o conferă României în situaţii de criză. Prin menţinerea unei producţii locale de ţiţei, cu investiţii semnificative, Petrom contribuie la asigurarea securităţii energetice a României. Mai mult, în contractul de privatizare al Petrom se precizează că în situaţii de criză, când nu mai avem acces la resurse din import, prioritatea este piaţa românească", mai spun oficialii Petrom.

Totodată, industria extractivă angajează zeci de mii de oameni direct şi indirect alte mii. De exemplu, numai Petrom lucrează cu peste 17.000 de furnizori, dintre care majoritatea sunt companii româneşti pentru lucrările pe care le derulează. În perioada 2005-2010, contribuţia la bugetul de stat realizată de Petrom a fost de peste 9 miliarde de euro, iar investiţiile realizate au fost de circa 6 miliarde de euro.

Ministerul Economiei, instituţie care încă mai controlează circa 20% din acţiunile Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, are doi reprezentanţi în structurile înalte ale companiei, numiţi încă din vremea mandatului lui Adriean Videanu, care, cel puţin teoretic, au posibilitatea să exercite controlul asupra modului în care directoratul conduce firma. Marian Ţurlea şi Gheorghe Ionescu sunt aceşti membri. Primul, întrebat recent de ZF dacă are vreo atribuţie în ceea ce priveşte politica de preţuri a Petrom, a spus că ar trebui contactat biroul de presă al Petrom în legătură cu activitatea sa în Consiliul de Supraveghere iar Gheorghe Ionescu a declinat indirect întrebările ZF. Potrivit informaţiilor din presă, Ionescu este un bun prieten şi partener de afaceri al lui Videanu, fiind totodată tatăl cunoscutului Syda, care ar fi avut o relaţie cu Elena Băsescu, fiica preşedintelui Traian Băsescu.

Cei mai ieftini dintre cei scumpi

Statisticile europene arată că deşi România are o parte din resursele necesare chiar în subsolul propriu, preţurile sunt aproape la fel de mari ca în orice altă ţară europeană care nu are rezerve.

Cu toate acestea sunt şi exemple, aşa cum este Danemarca, unde preţurile sunt chiar mai mari decât media europeană, deşi ţara are rezerve considerabile. Pe de altă parte, în ţări precum Rusia sau Arabia Saudită, stăpânele unor rezerve de petrol uriaşe, preţurile pe care le plătesc consumatorii sunt de circa 0,6 euro pe litrul de benzină, de două ori mai puţin decât în România, respectiv de 0,09 euro pe litru, de 13 ori mai puţin.

"Nu ai cum să compari România cu Rusia sau cu Arabia Saudită. Rusia îşi permite să practice astfel de preţuri pentru că îşi alimentează singură piaţa internă, iar exporturile le face la cotaţiile internaţionale. La fel şi Arabia Saudită. România nu este în situaţie Rusiei", explică Dăianu.

Acelaşi răspuns vine şi din partea Petrom.

"Nu se pot face comparaţii între ţări membre ale UE şi ţări din afara UE. Pentru relevanţă, ar trebui comparate ţări din UE. De exemplu, Danemarca, care este net exportatoare de ţiţei, are printre cele mai mari preţuri la carburanţi din UE. În contextul economic curent, dificil atât pentru companii, cât şi pentru consumatori, facem toate eforturile pentru a menţine preţurile noastre printre cele mai mici din Europa şi România. Cu toate acestea, România este parte integrantă din piaţa europeană a carburanţilor, iar aceasta este afectată de evoluţiile politice internaţionale", spun oficialii singurului producător local de petrol şi gaze.

Revenirea recesiunii?

Analiştii avertizează că dacă s-ar trece la preţuri administrate de stat în România, ceilalţi jucători din piaţa petrolului, aşa cum este cazul ruşilor de la Lukoil sau a Rompetrol, nu ar mai avea niciun motiv pentru care să vândă produse pe piaţa locală, ceea ce ar putea provoca o criză de alimentare cu carburanţi.

"Creşterea preţurilor la carburanţi şi la alte produse de bază este cea mai nocivă pentru o ţară cum este România şi ar putea avea ca efect omorârea relansării economice care este oricum firavă", explică Dăianu.

La rândul lor, alţi analişti financiari spun că revenirea recesiunii nu este un lucru imposibil în condiţiile creşterii galopante a preţurilor la petrol.

"Impactul va fi foarte rău asupra creşterii economice. Sunt multe industrii care nu au timp să se ajusteze de la o săptămână la alta. Orice activitate este legată de transporturi. În unele domenii se consumă direct hidrocarburi, cum ar fi generarea de energie electrică. Au mai existat cazuri de creştere a preţului petrolului şi au fost găsite soluţii, dar este nevoie de timp şi de investiţii. Consecinţa creşterii preţului este o reducere a creşterii economice. Se discută chiar despre posibilitatea revenirii recesiunii. Şi nu doar în România", spune analistul financiar Aurelian Dochia.

El apreciază că o consecinţă foarte gravă se va vedea la nivelul produselor alimentare, creşterea preţurilor combustibililor urmând să se traducă în creşterea preţurilor acestor produse, în condiţiile în care există deja o criză incipientă în această industrie.

Îngheţarea preţurilor goleşte piaţa de benzină

Dan Bucşa, şeful departamentului de cercetare al Bancpost, spune că impactul imediat al creşterii preţului petrolului va fi creşterea deficitului României în comerţul cu produse petroliere.

"Cantităţile de produse petroliere importate şi exportate de România au o elasticitate slabă la modificarea preţului petrolului, ceea ce înseamnă că variaţia preţului este transferată în variaţia valorii tranzacţiilor. Deoarece România înregistrează un deficit în comerţul cu produse petroliere (între 1 şi 2,5 mld. euro în perioada 2006 - 2008, aproximativ 1,8 - 1,9 mld. euro în 2010), scumpirea petrolului pe pieţele externe conduce la creşterea deficitului în comerţul extern cu produse petroliere."

Bucşa a spus la rândul său că impactul pe termen mediu şi lung al creşterii preţului petrolului va fi încetinirea creşterii economice globale prin creşterea preţurilor de producţie şi a tarifelor de transport, precum şi prin reducerea cererii agregate (afectate de creşterea preţurilor şi reducerea puterii de cumpărare). Pe de altă parte, analiştii financiari spun că statul are la dispoziţie foarte puţine pârghii pentru a controla escaladarea preţurilor.

"Îngheţarea preţurilor la carburanţi pe de altă parte este un lucru foarte complicat pentru că rişti să nu mai ai piaţa alimentată. Numai în cazul unor crize sociale sau a unor conflicte s-ar putea face astfel de lucruri. La fel, dacă statul scade taxele, îşi diminuează veniturile", explică Dăianu. În acest context, Dăianu crede că România nu are mari şanse de una singură în lupta cu preţurile carburanţilor.

"România nu poate să facă mare lucru. Este necesară o politică la nivelul UE prin care să fie promovate măsuri de ţinere sub control a preţurilor prin diminuarea speculaţiilor şi prin care să existe negocieri cu statele producătoare şi exportatoare în vederea creşterii producţiei acestora pentru a duce astfel la o diminuare a preţurilor", este de părere Dăianu.

De altfel, la sfârşitul lunii trecute SUA au cerut ţărilor producătoare de petrol, inclusiv membrilor OPEC (Organizaţia ţărilor Exportatoare de Petrol), să majoreze livrările de ţiţei pentru a putea echilibra astfel creşterea accelerată a preţului cauzată de conflictele din Africa de Nord, oficialii americani temându-se de impactul pe care preţurile mari la petrol l-ar putea avea asupra revenirii economice.