Cine a fost adevăratul doctor Paulescu/ de Stelian Ţurlea

George Racoveanu

Editura Predania

George Racoveanu (1900-1967) a fost un ziarist şi teolog ortodox în România şi în exil (Germania). A colaborat ca gazetar la revista "Cuvântul" editată de Nae Ionescu. La Congresul Internaţional de Studii al Societăţii Academice Române, ţinut la Veneţia în 1961, George Racoveanu a făcut o comunicare cu titlul: "Omenia şi frumuseţea cea dintâi", în care a argumentat că "omenia" se referă la o concepţie unitară care cuprinde mai multe componente: ţinerea cuvântului dat, iubirea de oaspeţi, facerea de bine, mărinimia, spiritul dreptăţii, modestia, onoarea, înfrânarea, dispoziţia de jertfă, umilinţa, credinţa în Dumnezeu.

Această comunicare este publicată acum de Editura Predania, dar, din păcate, niciuna dintre informaţiile de mai sus nu le veţi găsi pe copertă sau în interiorul cărţii, nici măcar date despre viaţa acestui cărturar despre care mai ştiu azi extrem de puţini oameni. Spicuim din Blogul lui Ionuţ despre activitatea lui George Racoveanu: "A fost cofondator al revistei teologice <<Predania>>, revistă de critică teologică, apărută prin anii 1935-36 la Bucureşti (împreună cu Nae Ionescu, care publică editoriale aici când <<Cuvântul>> era interzis).

Refugiat în Germania după lovitura lui Ion Antonescu împotriva Mişcării Legionare, din 21-23 ianuarie 1941, a fost închis în lagărul de la Buchenwald, până în 1944. În exil, G. Racoveanu a dus o susţinută activitate publicistică şi asociativă, pe două planuri: unul creştin şi ortodox, altul de combatere a comunismului ateu instalat în România ocupată de ruşi după cel de-al Doilea Război Mondial. Pe plan creştin, personalitatea teologică a lui G. Racoveanu este complexă: este la curent cu cele mai noi studii teologice, dar citeşte şi preţuieşte pe Sfinţii Părinţi şi monahismul în general (începuse chiar să scrie un Pateric românesc). Se află în dialog cu catolicii, dar devine un apologet de temut al Ortodoxiei atunci când aceasta este atacată. (...) Dacă ignorăm opţiunile sale politice şi ne concentrăm pe <<critica teologică>>, ideile lui Racoveanu îşi păstrează nealterate actualitatea."

"Nu mă îndoiesc că exegeza lui Racoveanu va figura într-o zi alături de alte interpretări clasice ale realităţilor omeneşti, semnate de nume ilustre, de la Mihai Eminescu şi Hasdeu la Lucian Blaga şi Mircea Vulcănescu", spunea Mircea Eliade în aprilie 1962.

"Omenia şi frumuseţea cea dintâi" analizează trăsături ale poporului român din perspectivă teologică şi etnografică. Suntem purtaţi de la "iubirea de oaspeţi" şi "iubirea de străini", prin "viaţa în Hristos", "omenie şi (non)violenţă", "rănile păcatelor şi frumuseţea cea dintâi" către "omenie şi sfinţenie" - căci "omenia este rezultatul trăirii româneşti a adevărului Evangheliei."

Peter Manu, Horia Bozdoghină

Polemica Paulescu: stiinţă, politică, memorie

Editura Curtea Veche

Polemica Paulescu există în primul rând pentru că cercetările de laborator ale savantului român au fost citate în America de Nord şi Europa. În absenţa acestei recunoaşteri, faptul că Nicolae C. Paulescu a publicat zeci de articole, broşuri şi cărţi antisemite şi a fost vicepreşedintele fondator al Ligii Apărării Naţionale Creştine nu ar stârni controverse. Nu ar deranja mult nici faptul că aceste activităţi reprobabile nu au fost dezvăluite publicului din România şi comunităţii ştiinţifice internaţionale. Pentru cei care vor să-şi formeze propria opinie în legătură cu această dezbatere, cartea de faţă prezintă documentele care pot să determine dacă Paulescu a descoperit insulina, dacă opera ştiinţifică a lui Paulescu a fost contaminată de antisemitism şi dacă Paulescu i-a influenţat pe aderenţii politicii xenofobe care a dus la Holocaustul din România.

Monografia descrie şi modul în care statuia lui Paulescu a fost ridicată pe un piedestal de exagerări (descoperirea insulinei) şi omisiuni (scrierile antisemite şi activitatea politică de extremă dreaptă) în epoca naţional-comunistă instaurată de Nicolae Ceauşescu şi în perioada de tranziţie către claritate şi adevăr prin care trece România din 1989.

În 1922, fiziologul Nicolae C. Paulescu a brevetat "pancreina" şi a înfiinţat, alături de A.C. Cuza, Uniunea Naţională Creştină, primul partid antisemit din istoria României. Un an mai târziu, cei doi au pus bazele Ligii Apărării Naţionale Creştine şi au ales să aşeze o svastică neagră în mijlocul tricolorului românesc ca însemn al noului partid. Paulescu a fost vicepreşedintele Ligii, în numele căreia declara, în 1925, că "România Mare e ca un fruct splendid de o frumuseţe uimitoare. Dar ea poartă în sânul ei un parazit de curând pripăşit, care-i suge toată vlaga. Acest vierme neadormit e Jidanul, care îi otrăveşte fiii în cârciumi nenumărate, care îi răpeşte fecioarele şi le face să devină sterpe, care prin tot felul de speculaţii fură pâinea de la gura bieţilor Români şi care, în sfârşit, prin Francmasonerie, prin Socialism, prin Bolşevism, încearcă să aducă pe aceşti jefuiţi în starea urgisită de robi ai lui Iuda."

Pentru Paulescu, concetăţenii lui evrei erau păduchi care trebuiau eliminaţi de pe teritoriul ţării: "Deparazitarea nu s-ar putea face pe spinarea vecinilor care, fiind şi ei până peste cap plini de păduchi, ar refuza morţiş să mai primească şi pe ai noştri. Ar trebui deci ca toate ţările infectate de jidani să stabilească de comun acord o cloacă (în Palestina, în Africa sau în America) unde să-şi poată fiecare arunca lăturile."

Aceste aserţiuni vor constitui jaloanele discursului antisemit din România interbelică, iar incriminarea în grup a evreilor ca agenţi ai bolşevismului va fi folosită nu mult mai târziu de Ion Antonescu pentru justificarea deportării populaţiei evreieşti din Bucovina şi Basarabia în Transnistria.

Peter Manu, medic, a făcut stagii de medicină internă la Bucureşti, Paris şi New York, a obţinut diploma de specialist de la American Board of Internal Medicine şi este Professor of Clinical Medicine la Albert Einstein College of Medicine în New York. A publicat rezultatele cercetărilor sale în Annals of Internal Medicine, Archives of Internal Medicine, American Journal of Medicine, Journal of the American Medical Association etc. şi a contribuit la tratatul "Cecil's Textbook of Medicine" (Philadelphia, 2007).

Horia Bozdoghină, istoric, a făcut cursuri de specializare în istoria Holocaustului organizate de Universitatea Babeş-Bolyai şi Institutul de Iudaistică şi Istoria Evreilor din Cluj-Napoca şi a participat la manifestări ştiinţifice pe tema Holocaustului desfăşurate în România, Israel şi SUA. Este autorul monografiei "Nicolae Iorga şi Partidul Naţionalist-Democrat în viaţa politică a României" (Sibiu, 2007), a publicat articole în Transilvania, Studia Universitas Cibiniensis şi Holocaust Studies şi a contribuit la volumul colectiv "Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX" (Sibiu, 2008).

"Polemica Paulescu" are un studiu introductiv de William Totok şi o prefaţă de Radu Ioanid.