România a ajuns în acest moment să aibă cea mai avansată reformă a pensiilor private din Est, peste Polonia şi Ungaria

România, unde fondurile de pensii private obligatorii administrează active de peste un miliard de euro şi încasează de anul acesta 3% din salariul brut al fiecărui participant, a devenit ţara central şi est-europeană cu cea mai avansată reformă a sistemului de pensii după ce ungurii şi polonezii au decis să-şi acopere deficitele publice din banii strânşi deja sau care urmau să fie viraţi în conturile individuale ale participanţilor.

Polonia va reduce transferurile către fondurile de pensii private obligatorii de la 7,3% din salariul brut la numai 2,3% începând cu luna aprilie, iar în Ungaria fondurile private au fost "decimate" după ce autorităţile maghiare au decis să readucă sub controlul statului mare parte din activele de 11 mld. euro ale acestora. Cehia se pregăteşte de-abia acum să implementeze un sistem de pensii private la care aderarea va fi însă voluntară.

Măsurile adoptate de guvernele din Polonia şi Ungaria survin în condiţiile în care transferarea a 7-8% din salariul brut al fiecărui contribuabil către fondurile private ajunsese să genereze deficite de miliarde de euro la bugetele de asigurări sociale. În România, dată fiind contribuţia de numai 3%, acest impact asupra bugetului public nu este încă foarte vizibil. Anul acesta urmează să se transfere aproape jumătate de miliard de euro din bugetul asigurărilor sociale în conturile administrate de fondurile private obligatorii.

Chiar şi în aceste condiţii arbitrul pensiilor private din România şi jucătorii din piaţă apreciază că este nevoie de o accelerare a cotei de contribuţie la pensiile obligatorii (pilonul II), care urmează să crească cu 0,5% pe an până la un maxim de 6% din salariul brut, pentru ca fondurile să poată acumula resurse suficiente pentru a asigura participanţilor venituri decente la pensie.

"Aproape jumătate din participanţi au în medie 200 de lei în contul de pensie. În ritmul acesta de creştere a contribuţiei fondurile nu vor putea asigura participanţilor un venit suplimentar decent în momentul pensionării. Studiile arată că nivelul contribuţiei trebuie să fie de cel puţin 10% din salariul brut pentru a ajunge la rezultatele scontate", a declarat Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), la un seminar organizat de Mediafax.

Guvernul, care a cochetat anul trecut cu ideea de a reduce contribuţiile la fondurile obligatorii până la 0,5% din salariul brut, precizează însă că nu există vreo discuţie oficială pe marginea acestui subiect. "Nu avem în vedere nicio creştere de contribuţie şi mergem pe 3% anul acesta", a declarat Ioan Botiş, ministrul muncii, prezent la acelaşi eveniment.

Activele fondurilor de pensii obligatorii ar putea creşte cu 60% anul acesta, până la 6,8 miliarde lei (1,6 mld. euro), arată estimările CSSPP, luând în calcul un grad de acoperire a contribuţiilor de 75% şi un randament din investiţii de 10% pe an. Totodată, activele acumulate de fondurile de pensii facultative (pilonul III) ar putea avansa cu 50%, până la 120 mil. euro, pe baza intrării în sistem a încă 35-40.000 de participanţi.

Administratorii de fonduri admit, totuşi, că piaţa pensiilor facultative este subdezvoltată comparativ cu aşteptările iniţiale şi că nici introducerea pensiilor ocupaţionale (beneficii acordate de angajaţi unor grupuri de angajaţi şi nu individual), preconizată pentru 2011, nu va revigora prea curând acest segment datorită reticenţei companiilor în a oferi beneficii extra-salariale angajaţilor.

"De doi ani de zile nu avem negocieri de succes cu marile corporaţii, or, tocmai acestea ar trebui să fie ţinta pensiilor ocupaţionale. Suntem foarte precauţi şi ne mai gândim dacă vom intra pe această nişă", spune Crinu Andănuţ, preşedintele Allianz-Ţiriac Pensii Private.