Agricultura şi industria au proptit PIB-ul în ultimul trimestru. Construcţiile şi comerţul au continuat să tragă economia în jos

Revenirea agriculturii pe creştere în ultimul trimestru al anului alături de continuarea ascensiunii industriei au ajutat economia să revină în teritoriul pozitiv, după cum arată datele detaliate privind PIB-ul din 2010 anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cea mai mare creştere în trimestrul patru, în serie ajustată sezonier, a fost în agricultură, de 6%, avansul din industrie fiind de 1,3%. În construcţii s-a înregistrat o creştere de 0,6%, în timp ce în comerţ volumele de activitate au rămas neschimbate. Economia a înregistrat în ultimul trimestru al anului o creştere de 0,1% faţă de T3 pe date ajustate sezonier, în timp ce majoritatea analiştilor anticipau scădere. După ce scăderea agriculturii din trimestrul al treilea i-a surprins pe majoritatea analiştilor, şi amploarea revenirii din ultimele trei luni ale anului a fost surprinzătoare. "Cred că trebuie menţionată performanţa foarte bună a industriei în 2010 şi evoluţia negativă a construcţiilor. Cererea internă a fost una slabă, doar cererea externă având o evoluţie pozitivă pe fondul revenirii economiei zonei euro", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Faţă de trimestrul patru din 2009 creşterea agriculturii a fost de 7,4%, în timp ce avansul industriei a fost de 5,8%. Construcţiile şi comerţul, care au fost până în 2008 principalele motoare ale economiei, au continuat să scadă în 2010, după prăbuşirea din 2009, trăgând în jos PIB-ul, care a înregistrat anul trecut un recul de 1,3%. Contracţia PIB din 2010 a fost revizuită de INS în urcare cu 0,1%, faţă de estimarea iniţială de -1,2%.

Semnalele de început de an de la comerţ nu sunt foarte încurajatoare. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia celui cu autovehicule, a scăzut în ianuarie cu 5,7% faţă de prima lună din 2010.

Sectorul contrucţiilor a coborât anul trecut cu 10,7% faţă de 2009, în timp ce scăderea comerţului a fost de 4%. Şi agricultura a rămas în teritoriul negativ, înregistrând o scădere de 0,8%. Creşteri ale volumului de activitate s-au înregistrat anul trecut în industrie (Ă5,1%) şi activităţi financiare şi imobiliare (Ă0,8%).

Dumitru a remarcat şi evoluţia puternic ascendentă a stocurilor, după reducerea substanţială din 2008-2009, pe fondul îmbunătăţirii substanţiale a activităţii din industrie.

"Rezultatele privind evoluţia PIB nu sunt neapărat o surpriză. Noi am avut în vedere o contracţie de -0,8% T4 '10/T4 '09 şi de -1,5% an/an. Pe componente am fost de asemenea foarte aproape, cu abateri mai pesimiste, între -0,1 şi -1 puncte procentuale, mai puţin în cazul comerţului şi investiţiilor. Marea surpriză pozitivă a fost dată de evoluţia exportului", a spus Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, consumul final total a înregistrat o scădere cu 2,1% în 2010, comparativ cu anul 2009, în special pe seama diminuării consumului gospodăriilor populaţiei şi administraţiilor publice. Formarea brută de capital fix (investiţii - n.r.) a înregistrat o reducere cu 13,1%.

Un efect pozitiv a fost îmbunătăţirea exportului net ca urmare a devansării volumului importurilor (Ă12,2%) de către cel al exporturilor (Ă17,1%).

Surpriza cea mai mare a fost revizuirea descendentă a dinamicilor de creştere atât a exporturilor, cât şi a importurilor în trimestrele anterioare din 2010 chiar şi cu 10 puncte procentuale, ceea ce pare o ajustare mult prea mare a coeficienţilor reali de creştere în serie brută, în timp ce cifrele care reflectă evoluţia PIB per ansamblu s-au revizuit nesemnificativ în sens ascendent, apreciază Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

"În aceste condiţii, creşterea firavă trimestrială ajustată sezonier de Ă0,1% T/T din T4 ar putea fi revizuită pe scădere în trimestrele următoare. Astfel, după părerea mea, avem nevoie de creşteri ale PIB ceva mai consistente pentru minimum două trimestre şi o creştere susţinută a numărului de angajaţi şi a veniturilor gospodăriilor, pentru a se putea afirma că România a ieşit din recesiune."

După ce în primăvara anului 2010, majoritatea prognozelor indicau o revenire pe plus a economiei mizând pe revenirea consumului intern, de la jumătatea anului estimările s-au modificat radical, analiştii şi autorităţile anticipând un al doilea an de recesiune. Măsurile de austeritate adoptate de autorităţi, inclusiv majorarea TVA şi reducerea cu 25% a salariilor din sectorul public, s-au văzut în dinamica PIB.

Cum văd analiştii anul 2011

După anunţarea datelor peste aşteptări privind evoluţia economiei în 2010, analiştii locali au spus că se gândesc să-şi îmbunătăţească estimările privind creşterea economică.

Majoritatea prognozelor pentru 2011 indică o creştere a economiei inclusă în intervalul 0,5 -1,5%.

BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă după active, estimează pentru acest an o creştere economică de 1,2% şi intenţionează să-şi modifice prognoza în sus. Şi BRD-SocGen, al doilea jucător din piaţa bancară, vede tot o creştere a PIB de 1,2%. "Cel mai probabil vom ajusta prognoza de PIB pentru 2011 în sens pozitiv cu circa 0,3 până la 0,5 puncte procentuale până la Ă1,5% (cel mai probabil) sau Ă1,7%", spune Libocor.

Raiffeisen Bank îşi păstrează prognoza de creştere economică pentru anul 2011 (Ă1,5%).

Economistul-şef al Volksbank spune că economia ar putea creşte anul acesta cu aproximativ 1,5% an/an, însă pentru aceasta avem nevoie de un mix între ameliorarea consumului privat şi stimularea investiţiilor în economie, deoarece exporturile şi, implicit, industria nu vor mai performa atât de bine ca în trecut, deşi vor avea dinamici pozitive.

"De asemenea, în 2011, ne aşteptăm ca activităţile de servicii financiare/ imobiliare să înregistre o uşoară creştere, precum şi impozitele nete pe produs prin reducerea evaziunii fiscale. Performanţa sectorului de construcţii depinde major de lucrările de infrastructură ale statului şi cu siguranţă se va produce o ameliorare a dinamicii acestuia, şi nu excludem chiar şi uşoare creşteri în ultimele trimestre ale anului", a mai spus Hăncilă.

Ea estimează că evoluţia consumului privat va rămâne slabă şi anul acesta şi cu greu va reveni pe creştere, chiar şi firavă, urmând să fie extrem de senzitiv la stabilitatea fiscală şi legislativă, precum şi la evoluţia cursului şi a veniturilor.

România va ieşi din recesiune de abia în semestrul al doilea al acestui an, cu condiţia de a se demara lucrările majore de infrastructură şi a se realiza progrese notabile în procesul de absorţie al fondurilor europene. "În primul trimestru, scenariul nostru de bază indică o scădere a PIB-ului cam de -1 % an/an, deoarece se va disipa efectul recoltelor târzii în agricultură, precum şi creşterea puternică a stocurilor din trecut, iar industria nu va mai avea forţa din 2010, deoarece estimăm o încetinire a ritmului de creştere a cererii externe".

Analiştii ING consideră că o revenire semnificativă a investiţiilor pare puţin probabilă într-un mediu cu un consum slab.