Ţiriac: Nu am folosit nimic din aceste împrumuturi de la FMI pentru a pune maşina în mişcare. PDL: Am scos economia din criză. Boc este salvatorul ţării. Cum comentaţi?

Omul de afaceri Ion Ţiriac, probabil cel mai bogat român, este destul de rezervat în privinţa afirmaţiei categorice potrivit căreia economia românească va ieşi din criză la finalul primului trimestru. El crede că 2011 va fi ca 2010 şi vom ieşi din criză în 2012.

Primele semne de ieşire din criză vor fi revenirea încrederii în bănci şi reluarea creditării.

"Băncile au foarte mulţi bani în acest moment, chiar şi în România există bani în bănci, însă acestea sunt tot atât de prudente sau hiperprudente că nu ştiu unde, cum, ce şi cui să-i mai dea bani. Pe de altă parte, relaţiile între bănci sunt aproape îngheţate pentru că fiecare îşi apără colacul de salvare", a menţionat Tiriac la emisiunea "După 20 de ani" de la ProTV (www.stirileprotv.ro/după20deani).

De 28 de luni România se chinuie să iasă din recesiune, în ciuda unor împrumuturi imense la la FMI şi alte organisme financiare internaţionale care au ajutat statul să supravieţuiască, iar cursul să rămână stabil.

Premierul Boc şi tot partidul de guvernământ - PDL- au anunţat acum câteva săptămâni că România va ieşi din criză la finalul primului trimestru din acest an. Afirmaţia este privită însă cu reticenţă de mediul de business, care încă este prudent. "Nu am detectat semne de revenire economică, situaţia este neschimbată faţă de finalul lui 2010, dar cel puţin nu se mai vede vreo înrăutăţire", a menţionat Guy Poupet, preşedintele BRD-SocGen, a doua bancă de pe piaţă.

Deşi a economisit în ultimii ani cinci miliarde de euro, populaţiei îi este teamă să reia cosumul, să cumpere din nou maşini, case sau îmbrăcăminte. Dacă industria şi exporturile sunt pe creştere evidentă, consumul, creditarea, construcţiile şi investiţiile sunt în scădere, ceea ce face ca, la final, economia să nu se desprindă încă de la sol.

"Singura veste bună este că noi avem atât spaţiu de recuperat, încât în momentul în care Europa îşi revine oarecum, ţările emergente cum suntem noi, dar în special noi, o să avem mult mai mult de mâncat din bucata de caşcaval decât ceilalţi", crede Ţiriac.

Deşi în economia reală semnele evidente ale unei ieşiri din recesiune se lasă aşteptate, şefii PDL au început campania electorală, susţinând că România a ieşit din criză datorită acestui guvern şi în special premierului Boc.

"Domnule prim-ministru, împreună cu guvernele pe care le-aţi condus aţi reuşit să salvaţi România de un derapaj major. (...) Pentru acest lucru meritaţi aplauzele partidului", a declarat Adriean Videanu, prim-vicepreşedintele PDL, unul dintre greii partidului. El a afirmat că fosta guvernare (PNL) a îmbarcat populaţia într-o aeronavă şi în 2008 a luat singura paraşută şi s-a salvat şi a dat drumul combustibilului, iar prim-ministrul Emil Boc şi guvernele pe care acesta le-a condus au reuşit să aducă aeronava la sol.

Dacă greii PDL-ului consideră că premierul Boc a fost cel care a scos ţara din criză, oamenii de afaceri reproşează guvernului că nu a venit cu un plan de măsuri economice, fiscale sau de atragere a investiţiilor care să oprească căderea economică şi să întoarcă România pe plus.

În doi ani de zile, România a pierdut 13 mld. euro în PIB, iar peste 34.000 de firme cu afaceri ce depăşesc 11 mld. euro au intrat în insolvenţă. Cei mai afectaţi au fost antreprenorii români, care nu au avut nicio plasă financiară de siguranţă, aşa cum au multinaţionalele, iar băncile le-au înăsprit condiţiile pentru finanţare, dacă nu chiar le-au tăiat accesul. Deşi România este în criză de mai bine de doi ani de zile, costul împrumuturilor a crescut pentru că băncile transferă către clienţi costul provizioanelor pentru creditele neperformante. Deci pierderile băncilor sunt plătite de către clienţii buni.

Ţiriac reproşează Guvernului că nu a făcut nimic pentru oamenii de afaceri ca să-i convingă să-şi continue investiţiile. Toate împrumuturile care au fost luate de Guvern au fost folosite pentru plata pensiilor şi a banilor necesari funcţionării sistemului public.

"Nu am folosit nimic din aceste împrumuturi să punem maşina în mişcare, adică să mă facă pe mine, cetăţean care fac negoţ, comerţ şi plătesc încă şi astăzi mii de oameni, ca să-i ţin pe aceşti mii de oameni şi să nu-i bag în braţele Guvernului în şomaj. Aceşti bani au fost investiţi, e foarte adevărat că ai problema cu pensionarii, cu funcţionarii de stat, dar asta pe mine nu mă încălzeşte. Pe mine m-ar încălzi să-mi facă mie nişte facilităţi ca să pot să ţin oamenii, pentru că dacă nu, se trezeşte cu toţi în braţe şi mai trebuie să împrumute nu un miliard, ci două miliarde pe lună ca să le dea numai salariile şi atunci suntem morţi", a spus omul de afaceri.

Investiţiile străine au scăzut dramatic, de la 8 miliarde de euro la 2 mld. euro pe an, iar premierului Boc i se reproşează că, în aceşti doi ani de mandat, nu a fost deloc prezent la uşa guvernelor europene şi a marilor companii pentru a le convinge să vină în România.

"Am ajuns amorfi. Nu mai discută nimeni de noi. Am fost la târgul de automobile acum două zile, am fost invitat la o cină cu 50 de oaspeţi, începând de la domnul Peugeot, domnul Porsche, domnul Cartier, toţi care erau acolo: «Uite ce ţară liniştită aveţi! Nu se mai vorbeşte de ea»", a declarat Ţiriac la Pro TV.

El a adăugat că o ţară nu trebuie să se izoleze, ci să dezvolte relaţiile internaţionale, atât la nivel politic, cât şi la nivel de afaceri.

"Există o treabă care la noi se numeşte trafic de influenţă, iar pe peste tot în lume se numeşte lobbying. Există o treabă care la noi ar trebui să se numească relaţii internaţionale, iar la ceilalţi se numesc călătorii normale. Nu se poate să nu ai o relaţie cu omonimul tău, sinonimul tău sau cum vreţi să-i spuneţi, omul de pe partea cealaltă, la Londra, la Paris sau la Madrid, pentru că altfel trăieşti şi te izolezi."

La remarca moderatorului, care a evidenţiat lipsa delegaţiilor externe ale premierului Emil Boc, Ţiriac a răspuns că nu-l poate critica pe primul-minstru, dar apreciază că acesta a făcut o greşeală.

"Slavă Domnului că ne-am terminat sloganul că ne vindem ţara. Acum nu ne-o mai vindem, ţara rămâne aici. Uite că chinezii au cumpărat jumătate din SUA şi toată Africa şi nimic nu s-a mutat de la New York. Tot la New York e toata treaba." Ţiriac, 72 de ani, care a creat un grup cu afaceri de peste 1 mld. euro pe an şi care are interese în bănci, asigurări, leasing, auto, imobiliar, spune că una dintre greşelile fatale făcute de România în ultimii 20 de ani a fost că s-a orientat doar către Vest: "Am uitat oare pieţele din Est? A dispărut China? A dispărut Rusia? Au dispărut toate celelalte republici cu care am avut istoric relaţii?".

Un alt reproş pe care el îl adresează guvernanţilor este că, în 20 de ani, nu au fost în stare să facă o infrastructură, deşi bani au fost. "Spune-mi, te rog, unde s-au dus vreo jumătate de trilion, 500 miliarde, să zic numai o parte din PIB-ul ultimilor 20 de ani. Banii ăştia ar trebui să-mi arate ceva. Unde sunt? Eu nu ştiu", a menţionat Ţiriac.

Acum 20 de ani România avea un PIB de 40 mld. dolari. În 2008 a avut 200 mld. dolari. Deşi au fost mai mulţi banii strânşi la buget - peste 40 mld. euro (adică 50 mld. dolari) anual -, sistemul medical este aspru criticat, învăţământul este mediocru, iar infrastructura de transport este la pământ. Toţi cei care au fost la putere au promis începând de la autostrăzi şi şcoli până la spitale, dar au făcut prea puţin, cu toate că au avut bani la dispoziţie.

Ţiriac spune că a încercat să afle, în calitate de mare contribuabil la buget, la ce sunt folosiţi banii din taxe, însă nu a primit vreun răspuns.

"Niciodată nu mi s-a răspuns nici direct, nici indirect, iar, să fiu sincer, eu nu cred că ştie cineva pe unde s-au scurs aceşti bani", a menţionat el.

Ce a spus Ţiriac la emisiunea "După 20 de ani de la Pro TV

- Socotelile mele în 2007-2008 au fost că această criză ţine până în 2010. Mi-am revizuit atitudinea, să spun, dacă nu moralitatea, şi pe urmă am spus că 2011 o să fie pe undeva la fel ca 2010, dar în 2012 începem să plutim.

- Eu m-aş împrumuta cu 10 sau 20 de miliarde în luna martie sau aprilie, dar aceste miliarde le-aş şi folosi într-un fel oarecare ca să-mi vină şi înapoi. (...) Datoria noastră publică nu-i atât de mare, având în vedere că totuşi am avut un PIB pe undeva la 120-130 de miliarde (euro - n.r.).

- Noi nu mai avem de mers mult în jos, pentru că am ajuns oarecum la fund. Moare lumea de foame pe stradă? Nu. (...) Să sperăm că cineva se gândeşte acum şi la cum să investim următoarele împrumuturi ca să le facem productive.

- Preţurile de vânzare a apartamentelor noi nu vor mai scădea, iar piaţa imobiliară îşi va reveni atunci când populaţia va realiza că nu mai prinde trenul şi băncile vor începe să joace.

- Nu am folosit nimic din aceste împrumuturi să punem maşina în mişcare, adică să mă facă pe mine, cetăţean care fac negoţ, comerţ, ce doreşti dumneata, şi plătesc încă şi astăzi mii de oameni, ca să-i ţin pe aceşti mii de oameni şi să nu-i bag în braţele Guvernului în şomaj.

- Preţul pe metru pătrat al unui apartament nou în Capitală se situează în prezent între 800 şi 1.000 euro. Niciodată preţul ăsta n-o să mai vină înapoi, atât de scăzut. Şi totuşi lumea nu cumpără. Banca, cel puţin unde sunt şi eu partener, spune: domnule, avem bani oricând, să vină oricine, mâine îi dau banii să-şi cumpere.

- Spune-mi, te rog, unde s-a dus vreo jumătate de trilion, 500 de miliarde, să zic numai o parte din PIB-ul ultimilor 20 de ani. Banii ăştia ar trebui să-mi arate ceva. Unde sunt? Eu nu ştiu.

- Asta iarăşi este un foc de paie (arestările de la vămi - n.n.). Şi înainte, în 60 de ani, de când mergeam eu ca jucător de tenis sau de hochei în străinătate, în vamă sau în miliţie sau în poliţie se putea întâmpla să fie şi mere putrede (...) Presa n-ar trebui să facă judecăţile pe ecran. Dumneavoastră ar trebui să obligaţi justiţia să aplice legile care sunt foarte bune în România.

- Ar trebui şi opoziţia, şi puterea să stea măcar orele astea de groază pe care le trăim, de criză, la aceeaşi masă. Domnul Băsescu ar trebui să-i închidă pe ăia toţi într-o cameră, să-i ţină acolo o săptămână cu pâine şi apă, şi pe urmă când ar ieşi afară, domnul PSD ar avea o cicatrice, domnul liberal doi dinţi mai puţin, domnul PDL ar ieşi fără o mână, dar ar ieşi afară cu un plan Marshall.

- Ar trebui să iei nişte măsuri foarte drastice, nepopulare, pe care Guvernul ăsta văd că a început să le ia, dar târziu, şi-ar trebui să începi să faci un lucru aproape de neconceput: să lămureşti liderii sindicali că dacă mergem înainte aşa, sindicaliştii lor o să plătească oalele sparte încă 20 de ani. Ne trebuie bani pentru pensii, ne trebuie bani pentru salarii, a salariaţilor de la stat, dar ne trebuie oarecum şi bani pentru viitor.

- Orice prim-ministru, orice Papă ai aduce aici, singur nu poate să facă nimic. (...) Prin absurd, eu aş fi acceptat să fiu prim-ministru. Mâine dimineaţă aş fi avut cinci nemţi, trei francezi, doi italieni, nu ştiu câţi englezi, o echipă de 20 de oameni pe care aş fi plătit-o singur din buzunare. Ce-ar fi spus ţara? Ăsta a vândut ţara!